Transferul soldaţilor SUA din Germania în România, posibil anulat, dar fără slăbirea prezenţei în Est
0
Michele Flournoy, femeia despre care se crede că ar putea prelua portofoliul Apărării în viitoarea administraţie Biden, a susţinut că se va reexamina poziţia militară americană în lume şi că se are în vedere o redesfăşurare a anumitor forţe spre Est
Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, ar putea reveni, cel puţin parţial, asupra retragerii a 12.000 de militari americani din Germania, anunţată de Donald Trump, conform unor comentarii ale consilierilor săi din domeniul apărării, fiind evocată inclusiv posibilitatea unei suplimentări de trupe în ţările baltice, Polonia sau România.
Michele Flournoy, fost număr trei al Pentagonului şi favorită să conducă Departamentul Apărării în noua administraţie, a prezis acest lucru în timpul unei conferinţe, arată lapresse.ca. Întrebată despre planul de retragere în cadrul Aspen Security Forum, ea a subliniat că, „în cazul în care vom avea o nouă administraţie, primul lucru pe care aceasta îl va face va fi să reexamineze poziţia militară în lume”.
„Sper că decizia de retragere nu va fi aplicată în totalitate, deoarece nu cred că ar fi în interesul strategic al SUA şi ar fi foarte rău pentru relaţiile noastre cu Alianţa Nord-Atlantică”, a adăugat ea. Reorganizarea a fost văzută „ca o formă de pedeapsă, ceea ce întăreşte, din păcate, discursul din Europa al celor care spun că nu se mai poate conta pe SUA, că nu acordăm valoare NATO”, şi-a exprimat ea regretul.
Redesfăşurarea forţelor
„Nu cred că o administraţie Biden ar inversa complet acest plan, dar mă îndoiesc de asemenea că el va continua cu aceeaşi vehemenţă”, spunea ea. Michele Flournoy nu a precizat dacă este în favoarea menţinerii în Germania a tuturor forţelor americane, însă ea ia în considerare o redesfăşurare a anumitor forţe spre Est. „Sunt în favoarea unei reexaminări a posturii noastre în Europa şi o vom îmbunătăţi. Avem probabil nevoie de mai mulţi oameni în ţările baltice, în Polonia sau în România”, a precizat ea.
Sunt în favoarea unei reexaminări a posturii noastre în Europa şi o vom îmbunătăţi Michèle Flournoy candidată pentru portofoliul american al Apărării
Reamintim că, în luna august, secretarul american al Apărării din acel moment, Mark Esper, a afirmat clar că: „În ceea ce priveşte Rusia, vom deplasa efectiv forţele mai spre est, urmând cei mai noi membri ai alianţei. Preconizăm mai multe forţe prin rotaţie în regiunea Mării Negre”. Mark Esper, care a fost recent demis de Donald Trump, a mai precizat atunci că o parte din trupele americane ce vor fi retrase din Germania ar putea fi transferate, prin rotaţie, în zona Mării Negre, în mod particular în România, unde Pentagonul a realizat investiţii substanţiale în bazele Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, ultima considerată un potenţial hub al Forţelor Aeriene SUA în regiunea pontică, relatează publicaţia stripes.com.
Întărirea flancului de Est
Decizia Pentagonului vine după ce mai mulţi oficiali americani, printre care şi generalul Ben Hodges, au declarat că acţiunile Rusiei sunt considerate drept cea mai mare ameninţare la securitatea României. Militarul a mai spus că Rusia are dorinţa să controleze nordul Mării Negre şi anticipează că „Odesa este în meniu la un moment dat, ceea ce înseamnă că şi Moldova este în calea ei”.
Fost director al Serviciului Român de Informaţii, Costin Georgescu susţine că tendinţa administraţiei Biden va fi de a menţine o prezenţă militară substanţială în Europa şi de a nu pune în practică retragerea ordonată de Donald Trump. „În acest climat ostil, decizia noii administraţii de a creşte chiar numărul militarilor din zona Mării Negre, din România, de întărire a flancului de Est, vine şi pe fondul problemelor cu Turcia. Prin măsurile luate, prin şicanarea Greciei, Ankara sparge oarecum unitatea NATO în zonă, iar România poate fi foarte importantă numai dacă ne gândium că, la un moment dat, ar putea fi nevoie de relocarea Bazei de la Incirlik, unde Pentagonul are chiar şi focoase nucleare”, a precizat expertul.
Prima femeie la conducerea Departamentului American al Apărării
Michèle Angélique Flournoy a fost subsecretarul pentru politici de apărare sub preşedintele Barack Obama şi a fost principalul autor al studiului Quadrennial Defense Review din 1997, în care s-au analizat obiectivele strategice americane şi potenţialele ameninţări militare.
În administraţia Obama, Flournoy a elaborat politica de contrainsurgenţă din Afganistan şi a fost unul dintre funcţionarii guvernamentali care au încercat să-l convingă pe preşedinte să intervină militar în Libia. Pentru o vreme, Flournoy a a făcut parte din consiliul consultativ extern al directorului Central Intelligence Agency.
Dacă va fi numită la conducerea Pentagonului, Michèle Angélique Flournoy va fi prima femeie care va comanda cea mai mare armată din lume.
Se încarcă comentariile...
