Trei reuşite ale României la summitul NATO

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Exerciţiul militar NATO Steadfast Defender 21 în România
Exerciţiul militar NATO Steadfast Defender 21 în România

Impresia de violenţă, care domină întreaga regiune a Mării Negre, este consemnată în documentul final al summitului NATO din 14 iunie.

România devine, din această perspectivă, turnul de observaţie al NATO în zonă şi, în acelaşi timp, frontiera vulnerabilă a Alianţei Nord-Atlantice, în faţa ofensivei Rusiei.

Bucureştiul a reuşit să impună în documentul final al summitului NATO de la Bruxelles:

(1) promisiunea că Alianţa îşi va mări contribuţia şi prezenţa „pe pământ, pe mare şi în aer” în regiunea Mării Negre. Această precizare oferă României o importanţă relativ egală cu cea a Poloniei la Marea Baltică. 

Marea Neagră a devenit o mare fierbinte după 2014, când Rusia a anexat Crimeea, a suplimentat arsenalul militar de la Sevastopol şi a început conflictul din Donbas. La Novorosiisk şi în Crimeea au fost aduse noi vase de luptă, au fost montate rachete care pot ajunge până pe malul românesc al mării sau pot ţinti Bosforul. 

Pontul Euxin este un mare depozit de muniţii, un loc periculos, unde oricând pot fi smulse teritorii din ceea ce Rusia numeşte vecinătatea ei apropiată, adică spaţii care au făcut parte până în 1991 din Uniunea Sovietică. Ucraina este prima vizată, după ce Georgiei i-au fost luate Abhazia şi Osetia de Sud şi Republicii Moldova, Transnistria. Moscova a trimis acum două luni 100.000 de soldaţi şi maşini de luptă la graniţa estică a Ucrainei, încercând să demonstreze, încă odată, că nu va lăsa această ţară să se asocieze Occidentului.

(2) NATO vorbeşte pentru prima dată despre sprijinul pe care îl acordă integrităţii Republicii Moldova, reformelor democratice şi asistenţei privind apărarea acestei ţări. Această menţiune este o altă reuşită a României la summitul NATO de la Bruxelles. Alianţa îi cere Rusiei să-şi retragă trupele staţionate cu forţa pe teritorii care aparţin Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova şi îi transmite că NATO nu va reveni la relaţii normale cu Mosocova până când aceasta nu-şi va respecta obligaţiile internaţionale şi nu va demonstra că pune în aplicare dreptul internaţional. 

(3) Un alt punct bifat de România este menţionarea, în textul dat publicităţii la finalul summitului de luni, a importanţei Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă inaugurat de curând la Bucureşti. România vrea să devină cu ajutorul acestui Centru „un pol de excelenţă şi un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO şi ale Uniunii Europene”, după cum spunea preşedintele Klaus Iohannis.

Alianţa este foarte prezentă în România în puncte cheie şi cu alte obiective strategice:

(i) Baza militară de la Kogălniceanu, unde sunt câteva sute de militari americani şi piloţi NATO implicaţi în misiunea de poliţie aeriană deasupra Mării Negre şi care are capacitatea de a transporta 2.000 de soldaţi şi 3.000 de tone de materiale pe zi. Ministerul Apărării va investi 400 de milioane de euro pentru lărgirea şi modernizarea acestei baze militare de la malul mării „pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”.

(ii) Baza militară de la Deveselu găzduieşte Scutul antirachetă preluat de NATO: un radar antibalistic înzestrat cu 24 de rachete interceptoare. Sistemul este operat şi protejat de 500 de militari şi civili români şi alţi 250 de militari americani.

(iii) Baza aeriană la Câmpia Turzii, unde americanii au promis să investească 130 de milioane de dolari pentru a deveni un punct strategic al operaţiunilor aeriene desfăşurate de Statele Unite în flancul estic al NATO.

(iv) Brigada Multinaţională Sud-Est Craiova are misiunea „să asigure cadrul de instruire a structurilor subordonate şi afiliate, precum şi comanda şi controlul unei operaţii NATO de tip Articol 5 - Apărare colectivă, pentru a contribui la securitatea teritorială şi a populaţiei pe Flancul de Sud-Est al Alianţei".

(v) Centrul de excelenţă NATO de la Oradea a pregătit în cei peste 10 ani de activitate circa 1500 de specialişti în domeniul culegerii de informaţii şi este principalul furnizor de expertiză HUMINT (informaţii din surse umane) în cadrul serviciilor de informaţii militare din NATO.

(vi) Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est al NATO din Bucureşti, destinat Forţelor Terestre, va fi mutat în curând la Sibiu. Este prima structură militară din România de acest nivel şi a doua din Europa de Est, după cea din Polonia. Este vorba despre 400 de ofiţeri din ţările membre NATO, sprijiniţi de un regiment cu două batalioane, unul destinat chestiunilor logistice şi celălalt pentru asigurarea comunicaţiilor şi securităţii Corpului Multinaţional.

(vii) Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, unde vor lucra 70 de demnitari şi cabinetele lor, mai ales diplomaţi, funcţionari publici şi militari alături de experţi români sau străini.

România s-a străduit ani de zile să convingă Statele Unite şi NATO că este un partener predictibil în care pot avea încredere şi că diferitele sincope au fost doar accidente de parcurs. Parteneriatul Strategic cu SUA şi investiţiile militare majore făcute de americani în România au determinat Bucureştiul să fie de partea Washingtonului cu fiecare ocazie, inclusiv la summiturile NATO, unde statele vechii Europe aveau păreri diferite, inclusiv acum, când Franţa şi-ar fi dorit mai multă suveranitate a UE faţă de SUA, iar Germania a vorbit despre Europa care ar trebui să fie „un partener transatlantic puternic şi nu protejatul Americii”.    

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite