Trilaterala Polonia-România-Turcia de la Bucureşti: coeziune în apărarea Flancului Estic
0
Marţi, 11 septembrie, a avut loc la Bucureşti Trilaterala Polonia-România-Turcia la nivel de miniştri de Externe. Este vorba despre formatul ce asigură coloana vertebrală a actorilor majori din Flancul Estic al NATO.
Importanţa acestei reuniuni nu rezidă doar în faptul că statele cele mai puternice din punct de vedere militar din regiune îşi reconfirm periodic dialogul şi coerenţa în susţinerea reciprocă şi coordonarea în cadrul Alianţei, cât în capacitatea lor de a aglutina pe de o parte toate celelalte state aliate din regiune, apoi în a proiecta stabilitate şi securitate în zonele de interes, cu precădere în flancul estic şi statele vecine, inclusiv Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.
Recunosc că am un ataşament special faţă de acest format pe care l-am teoretizat în urmă cu 10 ani, l-am desenat ca plan de acţiuni şi pentru care am fost prezent la concretizarea sa, deopotrivă a componentei Parteneriatului Strategic România-Turcia, în decembrie 2011, cât şi în lansarea trilateralei, în 2013, în calitate de consilier prezidenţial pentru Afaceri strategice, Securitate şi Politică externă. Astăzi cu atât mai mult, în faţa turbulenţelor, instabilităţii şi insecurităţii globale, a lipsei cronice de predictibilitate, existenţa acestui format, lucrul împreună, dialogul şi susţinerea deopotrivă, coerent, a tuturor intereselor comune este de prim interes pentru toate statele Flancului Estic, ca şi pentru cele din imediata vecinătate.
Derularea lucrărilor şi documentul final al reuniunii subliniază, o dată în plus, faptul că temerile privind un comportament nuanţat al Turciei sau detaşat de preocupările regiunii estului european, cu precădere în raport cu Rusia, sunt neîntemeiate. Mai mult, documentul final relevă susţinerea de care se bucură Turcia pentru propria reasigurare de către Alianţă şi susţinerea în prim plan de către Polonia şi România a oricărui element pe care Turcia l-ar reclama în apărarea propriului teritoriu. Fireşte că întreaga întreprindere este profund ancorată şi coerentă cu statutul celor trei state de aliaţi în cadrul NATO, iar preocuparea subliniază zonele de interes de la Marea Baltică, Marea Neagră, Estul Mediteranei şi Balcanii de Vest, zonă de responsabilitate şi interes preponderant al celor trei aliaţi.
Consultări de Securitate şi apărare cu relevanţă regională
Scopul întâlnirii de la Bucureşti al trilateralei la nivel ministerial Polonia-România-Turcia a fost schimbul de idei şi poziţii privind principalele probleme de Securitate ale zonei euro-atlantice şi agenda de Securitate, iar cele trei state au discutat astfel şi contribuţia în abordarea actualelor ameninţări şi provocări. Referirea a fost direct la Alianţa Nord-Atlantică, în documentul final, fiind preluate numeroase componente ale agendei aşa cum apare ea în cadrul Declaraţiei finale şi a documentelor summitului NATO de la Bruxelles. Principiile sunt unitatea aliată, solidaritatea şi împărţirea corectă a responsabilităţilor şi vizează ducerea mai departe a procesului de adaptare al Alianţei la evoluţiile din mediul de securitate contemporan.
De altfel documentul final al Trialateralei are drept prim element susţinerea Alianţei, cadru pentru o apărare colectivă puternică şi forum esenţial pentru consultări în materie de securitate, iar cei trei aliaţi din flancul estic, coloana vertebrală a NATO în regiune, se afirmă cu toţii susţinători ai legăturii transatlantice şi ai euro-atlantismului. Angajamentul pentru securitatea indivizibilă se traduce la nivelul trilateralei în angajamentul pentru securitatea şi stabilitatea regională, de la Marea Baltică la Marea Neagră şi la Mediterana de Est, precum şi în ceea ce priveşte Balcanii de Vest.
Părţile au salutat progresul făcut de alianţă în întărirea posturii de apărare şi descurajare aliată dar şi în capacitatea şi abilitatea crescută de a proiecta stabilitate – cu efect direct în vecinătatea estică, fireşte – dar şi capacitatea de a implementa proiecte la timp, cum e cazul Readiness Initiative, care va întări semnificativ capabilităţile NATO. Statele se susţin reciproc în iniţiativele pentru adaptarea structurii de comandă şi control cu propunerile Poloniei, României şi Turciei în domeniu, dar şi implementarea prezenţei înaintate (enhanced Forward Presence şi tailored Forward Presence) în flancul estic, inclusiv a componentei legată de măsurile de asigurare pentru Turcia.
Preocupare pentru postura militară ofensivă vizibilă a Rusiei la frontierele NATO şi în flancul Estic
Merită reţinut articolul 6 din documentul final al Trilateralei, care menţionează explicit: “Continuăm să urmărim cu preocupare postura militară ofensivă, vizibilă şi în creştere, a Rusiei inclusiv în apropierea frontierelor NATO precum şi violările repetate ale spaţiului aerian al NATO, întărirea militară în Crimeea şi Kaliningrad, exerciţiile militare pe scară largă şi încălcarea continuă de către Rusia a obligaţiilor şi angajamentelor în domeniul controlului armamentelor şi măsurilor de creştere a încrederii. Exprimăm preocuparea şi asupra dezvoltărilor îngrijorătoare şi creşterea utilizării tacticilor hibride cu implicaţii serioase de securitate la nivel regional şi dincolo de acesta.” O abordare clară şi în cuvinte directe, care marchează fără dubii postura celor trei state şi responsabilitatea lor în faţa acestei ameninţări şi provocărilor Rusiei.
Formula agreată este cea stabilită la summitulile NATO din Ţara Galilor, de la Varşovia şi Bruselles, respectiv o dualitate alcătuită din întărirea apărării şi descurajării şi deschiderea faţă de un dialog politic cu Rusia, bazat pe reciprocitate pentru a creşte transperenţa şi predictibilitatea. Cei trei actori crează, deci, foarte clar, liniile de dirijare a oricărui dialog cu Rusia care vizează obligatoriu interese reciproce, nu numai ale Rusiei şi scopul este creşterea predictibilităţii şi transparenţei acţiunilor sale militare pentru a evita surpriza strategică.
Şi pentru statele din spaţiul post sovietic, de la frontiera estică a Alianţei, partenere NATO şi state asociate la Uniunea Europeană, lucrurile sunt foarte clare: cele trei state ale Trilateralei au reiterat poziţia fermă şi principială de a nu recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeei, subliniind că urmăresc cu atenţie şi preocupare situaţia din Donbas, Crimeea, Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud afirmând sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, în cadrul graniţelor recunoscute internaţional. În acelaşi format, statele solicită ferm Rusiei să aibă un rol constructiv în soluţionarea acestor conflicte. Susţinerea pentru partenerii estici - sunt din nou menţionate cele trei state asociate UE, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – vizează avansarea reformelor democratice, creşterea securităţii şi capacităţii de apărare, întărirea rezilienţei şi apropierea lor de atingerea aspiraţiilor propria de integrare europeană şi euro-atlantică.
Preocuparea şi angajamentul faţă de situaţia regională este completată cu un paragraf care se referă la situaţia din Balcanii de Vest, o regiune de importanţă strategică pentru Alianţă şi Uniunea Europeană şi care marchează încă acea “gaură în spatele frontului” a unei situaţii ambigue şi integrări neterminate în Occident, fapt ce permite ingerinţe terţe, cu precădere ale Rusiei. Cele trei state semnatare salută situaţia Macedoniei, care a îndeplinit condiţiile accederii în NATO, după soluţionarea problemei numelui, acest lucru la 10 ani de la invitarea sa în Alianţă, la summitul NATO de la Bucureşti, 2008, S-a adăugat şi sprijinul pentru Bosnia şi Herzegovina pentru aspiraţiile sale de a devein membru al NATO. Din peisaj lipseşte Serbia, singurul stat din Balcanii de Vest care nu şi-a manifestat dorinţa de a deveni membru al NATO deşi are o invitaţie în Membership Action Plan după Bucureşti.
Susţinerea extinderii Alianţei către toate statele aspirante, inclusiv Georgia şi Ucraina
Un alt punct important din documentul Trilateralei vizează în mod explicit aspiraţiile de integrare a Georgiei şi Ucrainei în NATO: Politica uşilor deschise e susţinută de către Polonia, România şi Turcia în mod activ, contribuind la creşterea securităţii şi stabilităţii regiunii euro-atlantice. Se menţionează susţinerea pentru orice stat care doreşte să intre în Alianţă.
Cum reuniunea a avut loc la 11 septembrie, la comemorarea a 17 ani de la evenimentele tragice din Statele Unite, documentul revine la cele trei niveluri în creştere ale terorismului actual pe care se angajează să-l combată – teroriştii din afară, luptătorii străini care fac drumuri între statele de provenienţă şi ariile de război terorist şi teroriştii de acasă. Solidaritatea şi lupta împotriva terorismului se face în cadrul NATO şi presupune inclusive contribuţia la Coaliţia Globală anti -ISIS/Da’esh, care cuprinde cele trei state, dar şi efortul complementar de a proiecta stabilitate în vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv prin miniunea de antrenament din Iraq şi creşterea capacităţii de apărare a oricărui partener interesat din regiune.
O formulă şi un mesaj foarte puternice pentru a marca coeziunea abordărilor şi angajamentul ferm al celor 3 state cele mai puternice din flancul estic, care îşi întăresc relaţiile strategice şi care asigură coloana vertebrală a Flancului Estic pregătit să apere Alianţa şi statele UE. Dar poate cel mai important este angajamentul de a sprijini partenerii din vecinătate, cel mai important angajament pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia din regiune.
Se încarcă comentariile...
