Tudorel Toader şi-a luat roba la purtare. Artizanul modificărilor la Legile Justiţiei revine în avocatură

Imagine: Facebook / Tudorel Toader

Fostul ministru PSD-ALDE al Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a anunţat pe Facebook revenirea în avocatură printr-o postare ilustrată cu o poză în care apare îmbrăcat în robă. Tudorel Toader s-a remarcat ca ministru prin modificarea Legilor Justiţiei şi prin „evaluarea” care a stat la baza revocării fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi.

„Revenirea în avocatură!” este scurtul mesaj pe care l-a publicat Tudorel Toader pe pagina sa de Facebook, miercuri dimineaţă. 

Tudorel Toader a fost ministru al Justiţiei în perioada 23 februarie 2017 – 24 aprilie 2019 susţinut de ALDE. Înainte, Toader a fost judecător al Curţii Constituţionale.

Tudorel Toader (susţinut de ALDE) i-a succedat în funcţie lui Florin Iordache (PSD), celebrul artizan al OUG 13 de dezincriminare a abuzului în serviciu. Deoarece „strategia” lui Florin Iordache s-a lăsat cu ample proteste în Piaţa Victoriei, Tudorel Toader a adoptat lunga şi sinuoasa cale a modificării Legior justiţiei, precum şi a Codului penal şi a celui de procedură penală pe cale parlamentară.

Este vorba despre modificarea Legilor 303/2004 (privind statutul judecătorilor şi procurorilor), 304/2004 (privind organizarea judiciară) şi 317/2004 (privind Consiliul Superior al Magistraturii), cunoscute publicului ca „Legile Justiţiei”, dar şi de modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Strategia lui Tudorel Toader a fost ca, din poziţia de ministru al Justiţiei, să promoveze proiecte de lege pentru modificarea Legilor Justiţiei, pe care, ulterior, le-a trimis Comisiei Juridice din Parlament, condusă de antecesorul său, Florin Iordache, unde sufereau alte modificări. După adoptarea în parlament, modificările ajungeau la Curtea Constituţională, de unde se întorceau în Legislativ pentru a fi puse în acord cu Legea fundamentală.

Clasa politică de atunci, dominată de Liviu Dragnea din poziţia de şef al PSD, urmărea „amnistie şi graţiere”, cerinţă căreia Tudorel Toader nu i-a dat curs, astfel încât s-a ales cu retragerea sprininului politic al PSD spre sfârşitul mandatului său de ministru.

Amnistia, un vis vechi al PSD

Amnistia şi graţierea erau un subiect de discuţie în PSD cu mult înainte de accederea în funcţia de ministru al Justiţiei a lui Tudorel Toader, aşa cum reiese dintr-o interceptare a unei convorbiri dintre Dan Şova şi Viorel Hrebenciuc, ambii cu dosare penale:

• Hrebenciuc: Acum îţi spun cinstit, cu toată chestiunea, va trebui să facem într-un fel cu amnistia. Uite şi tu, mă, că...
• Şova: Amnistie şi graţiere obligatoriu.
• Hrebenciuc: Pe cuvânt îşi spun, Dane, şi tu să le spui la partid asta.
• Şova: Şi ştiţi ce trebuie făcut, dle preşedinte, trebuie să, nu o să putem să abrogăm abuzul în servicu, dar...
• Hrebenciuc: Clar că te impui. Orice aprobă partidul ai forţă imensă, Dane, ascultă ce-ţi spun. Nu sunt nebun, cel mai mare partid. E solid, acultă-mă ce-ţi spun. Nu contează că dispare un baron sau altul, nu contează, Dane.
• Şova: Partidul merge.

În contextul în care Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma dădeau publicităţii înregistrări din interiorul DNA Ploieşti, reclamând că au fost supuşi unor abuzuri – acuzaţii care o vizau direct sau indirect pe şefa DNA de atunci, Laura Codruţa Kovesi – secretarul general al PSD de atunci a lansat celebra replică: „Tudorele, fă ceva”.

Ministrul Tudorel Toader a declarat „război deschis” împotriva şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, dar şi împotriva procurorului general Augustin Lazăr.

Toader, artizanul revocării şefei DNA

Toader a elaborat o „evaluare” a şefei DNA, apoi a cerut revocarea acesteia pentriu 40 de „acte şi fapte” la şefia Direcţei Anticorupţie. Secţia de procurori a CSM a decis să respingă cererea de revocare, preşedintele Klaus Iohanis a decis la rândul său să o respingă, însă întreaga chestiune a ajuns pe masa CCR sub forma unui conflict între puterile statului. CCR a hotărât ca preşedintele „urmează să o revoce” pe şefa DNA în cadrul unei decizii fără precedent pentru instanţa de control constituţional, iar în cele din urmă şeful statului a semnat revocarea.

În luna mai anul acesta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă exprimare prin decizia Curţii Constituţionale care a obligat la demiterea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Magistraţii au subliniat că actualului procuror-şef al Parchetului European i-a fost încălcate drepturile prin imposibilitatea de a contesta decizia Curţii Constituţionale care a condus la revocarea din fruntea DNA în iulie 2018.