UE bagă în legalitate dronele din România. Condiţiile în care vor putea fi folosite

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prevederile absurde care au permis deschiderea unor dosare penale împotriva celor care au filmat din drone protestele din februarie, din Piaţa Victoriei, sunt pe cale să se schimbe. UE pregăteşte noi reguli pentru dronele de dimensiuni mici, care vor fi implementate obligatoriu, ulterior, în legislaţiile naţionale.

Uniunea Europeană se pregăteşte să schimbe reguli care privesc dronele de dimensiuni mici pentru a armoniza legislaţiile naţionale. În România, reglementările aeronautice actuale, care sunt vechi de 20 de ani, au dus la situaţii absurde. Un profesor universitar a ajuns să fie tratat ca un infractor doar pentru că a captat cu drona imagini din Piaţa Victoriei, în timpul protestelor din februarie.

Prodecanul Facultăţii de Litere, lector dr. Ştefan Cătălin Constantin, a fost ridicat de jandarmi din Piaţa Victoriei, în seara zilei de 5 februarie 2017. Dascălul, care realiza imagini pentru o lucrare de cercetare s-a ales cu dosar penal pentru „exploatarea unei aeronave fără a poseda certificat de înmatriculare şi certificat de navigabilitate“.

Potrivit acestuia, noile reglementări sunt bune, pentru că este fundamental ca omul să ştie în ce condiţii poate utiliza drona.

”Evident că orice tehnologie, precum cea a dronelor, trebuie legiferată, dar nu abuziv ca până acum. Într-adevăr, cu o dronă poţi face rău. Cu un camion poţi intra în mulţime, cu o dronă poţi spiona, dar asta nu înseamnă că trebuie să interzici dronele cau camioanele. Trebuie să fie nişte limite legale, iar cei care nu le respectă să fie sancţionaţi”, afirmă Ştefan Cătălin Constantin.
 

De ce suntem mai catolici decât Papa

Motivul invocat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei (EASA) pentru modificarea reglementărilor este acela că, în ultimii ani, dezvoltarea micilor aeronave fără pilot (drone) a fost extrem de rapidă şi a luat, practic, prin surprindere autorităţile aeronautice. Întrucât fiecare stat membru a reglementat în mod diferit folosirea dronelor cu greutate mai mică de 150 de kilograme, este nevoie de o armonizare a legislaţiilor.

În România, autorităţile au dus această situaţie la absurd. În ianuarie 2014, imediat după producerea tragicului accident din Apuseni, soldat cu doi morţi şi cinci răniţi grav, Ministerul Transporturilor a dat un ordin privind „condiţiile de operare în spaţiul aerian naţional a aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord”. Motivul neoficial al acestei suprareglementări a fost halucinant: pe televiziuni au apărut imagini cu epava avionului prăbuşit filmate cu o dronă.
Ordinul stabilea condiţii stricte de operare, inclusiv pentru dronele cu masă maximă de decolare sub 150 de kg. Actul nu se aplică dronelor mai mici de un kg, adică în cazul acelor drone disponibile pe piaţă şi folosite de amatori pentru a filma diverse evenimente sau locuri (proteste, manifestări, şantiere de autostrăzi etc), atâta timp cât pe ele nu este montată „aparatură pentru filmare sau transmisie de date”.

După ce EASA va emite noile reguli, România va fi obligată să le integreze în legislaţie, eliminând astfel prevederile abuzive.

Dronele, echipate cu tehnologie de geo-protecţie

Odată cu creşterea cererii pentru drone, pentru uz recreativ sau comercial, autorităţile europene de reglementare au căutat mijloace pentru a se asigura că acestea pot fi folosite în siguranţă, permiţând în acelaşi timp dezvoltarea industriei. De asemenea, au existat temeri în special în legătură cu folosirea dronelor în apropierea aeroporturilor, piloţii raportând coliziuni cu drone.

În consecinţă, propunerile EASA includ obligativitatea ca dronele să poată fi identificate de la distanţă, dotarea cu tehnologie de geo-protecţie, pentru a nu pătrunde în zone protejate cum sunt aeroporturile şi centralele nucleare, şi cerinţa ca oamenii care operează drone cu o greutate de peste 250 de grame să se înregistreze. În acelaşi timp, EASA speră ca măsurile să rezolve problemele legate de confidenţialitate, dar şi riscurile de securitate.

Pe lângă inscripţionarea cu semnul CE, dronele vor fi identificate potrivit clasei din care fac parte, iar în cutiile produselor vor fi incluse liste cu ceea ce utilizatorul are sau nu să facă cu ele. Propunerile vor fi în dezbatere publică în perioada 12 mai-12 august, iar apoi EASA o vor supune opiniei finale a Comisiei Europene, la sfârşitul lui 2017.

Un nou Cod aerian civil pentru România

Specialiştii în aviaţia civilă spun că este nevoie şi de armonizarea legislaţilor naţionale, iar în curând România va avea un nou Cod aerian civil.

„Legislaţia românească s-a mai îmbunătăţit şi este în curs de modificare, pentru a fi corelată cu cea europeană şi internaţională. În curând, vom avea un nou Cod aerian, la care lucrează un colectiv de experţi încă din 2015. Noua lege modifică modul în care se dau aprobările pentru drone, în funcţie de greutatea lor. Sistemele de protecţie geo-staţionare se folosesc în perimetrele care trebuie protejate. Sunt nişte dispozitive care crează nişte garduri invizibile, de care dispozitive precum dronele nu pot trece. Nu vorbim neapărat de aeroporturi, pentru că aici avem mai multe probleme, avem păsările care pot lovi motoarele aeronavelor. Sistemele de protecţie geostaţionare se pot folosi pentru obiectivele strategice sau militare”, a explicat, pentru ”Adevărul”, un specialist în aviaţia civilă.

Acesta este de părere că este nevoie ca accesul dronelor să fie limitat în zone aglomerate, pentru a evita riscurile unor accidente.
„Survolul dronelor trebuie limitat în zonele cu aglomerări de oameni, pentru a evita accidentele nefericite. O dronă dacă se prăbuşeşte de la înălţime poate omorî oameni. Primul lucru este protecţia vieţii. Noul Cod aerian civil va avea şi prevederi referitoare la lasere, care pot produce catastrofe. Noi am propus ca utilizarea laserelor asupra aeronavelor să fie considerată act de intervenţie ilicită şi pedepsită ca infracţiune”, spune expertul. 

Potrivit specialistului, „cea mai mare prostie” a fost interzicerea dronelor după accidentul din Apuseni. „Atunci au fost făcute publice mai multe imagini realizate cu o dronă, în care se vedeau jandarmii păzind epava avionului prăbuşit. Noi, experţii, le-am zis celor de la minister că, dimpotrivă, dronele trebuie să le folosim, mai ales în situaţiii de genul acesta de căutare-salvare. În concluzie, reglementările europene sunt bune, ele urmăresc în primul rând protejarea oamenilor, iar apoi protejarea anumitor obiective”, a conchis expertul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite