UPDATE Ultimul termen în dosarul în care Sebastian Ghiţă este acuzat de corupţie şi şantaj. Sentinţa este aşteptată în data de 31 mai

Procurorii DNA au cerut luni, la ultimul termen al dosarului, pedepse cu închisoarea cu executare pentru fostul deputat Sebastian Ghiţă, judecat pentru dare de mită şi spălare de bani alături de foşti şefi din Poliţia şi Parchetul din Prahova. Instanţa urmează să pronunţe sentinţa în acest dosar în data de 31 mai.

Astăzi a avut loc ultimul termen al dosarului în care fostul deputat de Prahova, Sebastian Ghiţă, ce a părăsit de mai multe luni România. Dacă procurorul DNA a cerut pedepse „cu închisoare care să fie executate în regim de detenţie efectivă”, în special pentru Sebastian Ghiţă, apărătorii inculpaţilor au cerut achitarea pe motiv că probele prezentate în acest dosar nu dovedesc faptele incriminate.

Curtea a anunţat un prim termen pentru pronunţarea sentinţelor în data de 31 mai.

Avocatul lui Sebastian Ghiţă cere achitarea clientului său

 Avocatul fostului deputat Sebastian Ghiţă a cerut achitarea clientului său pe motiv că fapta incriminată nu există. „Din expunerea ministerului public reiese că Sebastian Ghiţă este alfa şi omega acestei acuzaţii, figura centrală în jurul căruia s-a desfăşurat întreaga activitatea infracţională. Acuzaţiile ministerului public privesc faptele de şantaj şi spălare de bani. Premisa fiind starea de temere pe care Sebastian Ghiţă a insuflat-o martorului lui Teodor. Nu resursele financiare au fost cele care au dateterminat concret acţiunile acestuia”. 

„Solicităm achitarea pe motiv că fapta incriminată nu există”, a cerut instanţei avocatul lui Sebastian Ghiţă. „Menţionăm că fapta în reluatie cu acuzaţiile de la dosar, este aceea de a fi beneficiat de informaţii care nu erau destinate publicului. Beneficierea de informaţii nu alcătuieşte conţinutul niciunei fapte criminale. Pentru a putea solicita tratament sever pentru modul în care se relaţionează cu poliţia şi puterea juridică, acuzarea a dat conotaţie penala intâlnirilor pe care Sebastian Ghiţă le-a avut cu inculpaţii din dosaru. A critica modul de a promova în funcţii poate capătă nota ironica câtă vreme în spaţiul public sunt aduse la cunoştiinţă astfel de întâlniri cu procurori şefi şi persoane politice, care nu au dus la formularea unor astfel de acuzaţii”, a completat acesta.

Tudose Liviu Mihail, fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, inculpat în acest dosar, a declarat instanţei că întreg acest dosar constituie o înscenare judiciară, al cărei iniţiator este fostul procuror Negulescu, la acel moment subalternul său. „Nu am săvârşit niciuna din blestemăţiile de care sunt acuzat. Niciodată pe parcursul carierei mele nu am urmărit să obţin avantaje nici materiale, nici funcţii de conducere în alt mod decât cel pervăzut de lege la momentul respectiv”, a declarat acesta în faţa instanţei. Acesta a adăugat că, din punctul său de vedere, „acest dosar constituite o înscenare judiciară. Am aflat ca iniţiatorul acestui scenariu a fost Negulescu, fostul meu subordonat. Am putut să aflu despre cum au fost administrate probele şi consider că principiul legalităţii a fost sacrificat. Nu s-a ţinut cont de dreptul la apărare”, a încheiat acesta în faţa instanţei. „În ceea ce priveşte rechizitoriul, consider că nu s-au verificat nici chestiuni minime, de exemplu că în referatul cu propunere de arestare preventivă, Negulescu a spus ca începând cu 23 sept 2013 s-a dispus activitate de control fiscal. În opinia mea, s-a sperat că fiind în arest o să fac denunţuri, ceea ce nu am făcut pentru că nu reprezintă ceea ce gândesc eu şi, de altfel, nici nu aveam de ce să fac denunţuri”, a spus Tudose în faţa judecătorilor de la Curtea Supremă.

„Mă consider nevinovat. Am 34 de ani de muncă în poliţie, timp ăn car am fost avansat de patru ori. Toate promovările din sistem sunt vizate de toate structurile competente. Am fost sus şi m-am trezit în arestul poliţiei, lucru care nu mi-a fost simplu deloc”, a declarat Viorel Dosaru, fostul şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova. „Va rog sa îmi redaţi onoarea”, a încheiat acesta în faţa magistraţilor de la Curtea Supremă. 

Acuzarea cere pedepse cu închisoarea pentru inculpaţi: „Sebastian Ghiţă şi-a construit o reţea informativă incompatibilă cu statul de drept”

Procurorul DNA de caz a susţinut în faţa instanţei că se impun pedepse cu închisoarea pentru inculpaţii din acest doar.„Se impune ca pedepsele cu închisoarea sa fie cu pedepse efective pentru fiecare dintre inculpaţi. În opinia noastră cauza este una de referinţă pentru corupţia dintre justiţie şi lumea politică. Tudose Mihail, Dosaru Viorel şi Ispas Constantin au subordonat importantele funcţii pe carele deţineau unor interese private din domeniul politic. Pe Tudose nu l-a vanat nimeni, asa cum sustine, ci s-a autoincriminat in fata instantei.Nu contestăm că Tudose Mihail l-a supărat pe seful PSD Prahova Mircea Cosma, pentru că nu făcea aşa cum dorea el, dar informaţia nu este relevantă, pentru că supărarea s-a produs în 2014 după ce a constatat că Tudose nu a oprit ancheta. Incercări ca Tudose sa împiedice ancheta au existat. Tudose s-a limitat la furnizarea de informatii din dosare iar pana în 2014 a lăsat impresia ca e omul lor”, a susţinut procurorul DNA.

În ceea ce-l priveşte pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, procurorul a susţinut că acesta merită o condamnare cu executare şi prin faptul că s-a sustras cercetării judecătoreşti. Potrivit acuzării, fostul deputat de Prahova „a construit reţea informativa incompatibilă cu statul de drept cu scopul de a-şi proteja propriile interesele. Acesta s-a sustras de la cercetării judecătoreşti şi nu există nicio garanţie că va executa o eventuală pedeapsă primită”.

DNA a făcut recurs faţă de hotărârea ridicării măsurii controlului judiciar pentru inculpaţi

Înainte de începerea acestei şedinte, în faţa unui complet de 5 judecători s-a judecat recursul DNA faţă de decizia completului de 3 judecători, complet care judecă acest dosar, de ridicare a măsurii asiguratorii de control judiciar faţă de cei cinci inculpaţi din acest dosar.

Procurorul DNA de caz a susţinut în faţa magistraţilor că această măsură se impune în continuare pentru că „există suspiciunea rezonabilă asupra inculpaţilor din acest dosar, şi considerăm că este importantă şi necesară în aceasta cauză pentru aflarea adevărului”. 

„Considerăm că ne aflam într-o cauză deosebit de complexă, cu foarte mulţi inculpaţi, cu infracţiuni deosebit de grave, inculpaţii fiind persoane cu resurse şi poziţii înalte, şi în plus, sunt apropiaţi de martorii din acest dosar. Trebuie subliniată şi gravitatea acuzaţiilor, luare de mită şi trafic de influenţă, dar mai ales favorizarea făptuitorului şi folosirea informatiilor ce nu sunt destinate publicitatii. Mai mult, atragem atenţia asupra comportamentului inculpaţilor: din punctul nostru de vedere aceştia au un comportament de negare a acuzaţiilor, de denigrare a organelor de cercetare şi a inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian care se sustrage acestei cauze”, a susţinut procurorul DNA în faţa instanţei. Acesta din urmă a adăugat că această măsură asiguratorie a controlului judiciar nu trebuie ridicată odată cu încheierea audierii martorilor, afirmând că cercetarea judecătorească nu se încheie în acest punct, probe administrându-se şi în faza de apel. „Am ajuns în situaţia în care inculpatii se consideră victime ale sistemului judiciar şi părăsesc ţara în lipsa acestor măsuri”, a încheiat procurorul DNA.

Avocatul inculpatului Tudose Mihai a cerut instanţei să respingă contestaţia DNA, afirmând că „hotărârea completului de trei jduecători este în conformitate cu prevederile legii”, adăugând că „necesitatea acestei măsuri preventive nu este susţinută de probe în acest moment, iar ministerul public nu a adus probe care să dovedească necesitatea controlului judiciar. Ministerul public nu a probat şi nici măcar nu a substantiat necesitatea acestei măsuri, pur şi simplu a susţinut că ea este necesară”. Mai mult, un alt avocat a susţinut în faţa magistraţilor, contrar afirmaţiilor procurorului DNA, că deşi „s-a susţinut că măsura preventivă este necesară pentru aflarea adevărului, această măsură nu este niciodată impusă pentru acest fapt”.

„S-a spus ca am putea pleca din ţara, doamna preşedinte eu”, s-a adesat curţii Constantin Ispas, inculpat în acest dosar, „eu nu am bani să-mi plătesc avocaţii, cum să plec în altă ţară şi saă cer azil politic sau ceva?”.

Istoric dosar

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis.  

 De asemenea, în dosar mai sunt judecaţi Liviu Mihail Tudose - fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru - fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas - ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă - fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.   

Conform DNA, în perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă. Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.  

 "Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei", susţin procurorii.   Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale. 

Reţinut la Belgrad în noaptea de 13 spre 14 aprilie 2017 şi plasat apoi în arest preventiv, după ce a fugit din ţară, Sebastian Ghiţă a fost eliberat în 26 mai anul trecut pe cauţiune, în baza unei decizii a Curţii Supreme din Serbia, după depunerea unei cauţiuni de 200.000 de euro. Lui Ghiţă i-a fost reţinut paşaportul şi i s-a interzis să părăsească Belgradul.