Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Un judecător a dat Guvernului o lecţie de drept constituţional: „Nu era nicio urgenţă în cazul OUG 13. Dezbaterea publică era imperios necesară”

32
6 Feb 2017 16:41:40
Autor: Ionel Stoica
Sorin Grindeanu si Florin Iordache  Inquam Photos / Octav Ganea
Sorin Grindeanu si Florin Iordache Inquam Photos / Octav Ganea

Motivele de urgenţă invocate de Ministerul Justiţiei în OUG 13/2017 de a modifica Codurile Penale sunt criticate de un judecător de la Curtea de Apel, care a sesizat Curtea Constituţională. „Sunt modificări de substanţă, străine de raţiunea deciziilor de neconstituţionalitate invocate şi de considerentele expuse în acestea”, arată magistraţii.

„Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 este neconstituţională în întregul său”, susţine un magistrat de la Curtea de Apel Bucureşti. Acesta a sesizat vineri, în aceeaşi zi cu Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, cu privire la acest aspect. Judecătorul soluţiona un dosar al unui afacerist, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu suferea modificări majore potrivit OUG numărul 13/2017. Duminică seară, Guvernul a dat OUG 14/2017, prin care abrogă efectele OUG 13/2017.

De ce era neconstituţională

„În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate, opinia instanţei este în sensul că OUG nr. 13/2017 este neconstituţională în întregul său, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. 4, art. 1 al. 4 şi art. 61 al. 1 din Constituţie”, arată Curtea de Apel Bucureşti.

Articolul 1, alineatul 4 (Principii generale- Statul Român): „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.”
Articolul 61, alineatul 1 (Autorităţile publice- Rolul şi structura Parlamentului): „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”
Articolul 115, alineatul 4 (Raporturile Parlamentului cu Guvernul- Delegarea legislativă): „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”

Curtea de Apel Bucureşti apreciază că întreg actul normativ este neconstituţional prin prisma motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, ce vizează actul în ansamblul său, „şi nu doar un articol singular, chiar dacă în speţa dedusă judecăţii în faţa Curţii de Apel urmează a fi aplicat doar articolul I pct. 3”. „Motivele care stau la baza neconstituţionalităţii articolului I sunt de fapt motivele care stau la baza neconstituţionalităţii întregului act normativ”, mai arată magistraţii.

Ce spune Constituţia la Articolul 1- punctul 3: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.

Care era caracterul extraordinar?

Magistraţii au criticat şi faptul că nu a  existat nicio urgenţă atunci când s-a dat OUG 13/2017. În ceea ce priveşte existenţa situaţiei extraordinare, Curtea de Apel Bucureşti arată că în considerentele deciziilor nr. 65/1995, 83/1998 şi 255/2005, Curtea Constituţională a definit această sintagmă de o manieră strictă, respectiv „necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public" a cărei existenţă "nu depinde de voinţa Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă".

„În nota de fundamentare a OUG nr. 13/2017, este justificată situaţia extraordinară prin necesitatea punerii de acord a legislaţiei penale între altele cu decizii ale Curţii Constituţionale şi Directiva 2016/343/UE.  Or,  în ceea ce priveşte modificările aduse în plan material penal, se poate observa cu uşurinţă că prevederile actului normativ se îndepărtează esenţial de viciile de neconstituţionalitate observate de instanţa de contencios constituţional. Practic aceste decizii constituie doar un pretext pentru modificări de substanţă, străine de raţiunea deciziilor de neconstituţionalitate invocate şi de considerentele expuse în acestea”, a motivat Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorii au făcut trimitere la deciziile Curţii Constituţionale care a apreciat în mod restrictiv şi exigent caracterul extraordinar şi urgenţa legiferării pe calea ordonanţei de urgenţă, în domenii cu un larg impact asupra raporturilor juridice şi sociale.

Deciziile Curţii Constituţionale privind urgenţa

În decizia nr. 258/14.03.2006, publicată în M.O. nr. 341/17.04.2006, Curtea statuează că „inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare (…), constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art.115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi – ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu”.

Raţionamentul este continuat în considerentele Deciziei nr. 859/2015, publicată în M.O. nr. 84/2016, având ca obiect dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate, prilej cu care Curtea a arătat că în ceea ce priveşte „urgenţa reglementării, constată că reglementarea operativă a unor disfuncţionalităţi sau perfecţionarea cadrului legislativ se poate realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii. În aceste condiţii, motivarea urgenţei adoptării ordonanţei de urgenţă este una formală, lipsind practic de substanţă textul constituţional al art. 115 alin. (4)."

În considerentele deciziei nr. 361/2016, referitoare la prevederile OUG nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurare a referendumului, Curtea a apreciat, din nou, că "pretinsa imprecizie sau lacună a Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (…) putea fi complinită până la acest moment pe calea procedurii legislative obişnuite, având în vedere perioada considerabilă de timp de la intrarea legii în vigoare până în prezent".

„Dezbaterea publică este imperios necesară”

Curtea de Apel Bucureşti arată că în acelaşi timp, fără a lua în discuţie şi a face vreo apreciere cu privire la abilitatea legală a Guvernului sau alte autorităţi legiuitoare de a face politica penală a statului, „apreciem că reglementarea unor situaţii sociale de esenţă pentru politica penală a statului prin instrumentul ordonanţei de urgenţă este contrară practicii instanţei de contencios constituţional elaborată în acord cu art. 1 al. 4 şi 61 al. 1 din Constituţie”.

„Apreciază prezenta instanţă că dezbaterea publică este imperios necesară cu atât mai mult cu cât politica penală a statului reflectată în modul de reglementare a conţinutului constitutiv al unei infracţiuni trebuie să ilustreze realitatea socială. Or, adoptând pe cale de ordonanţă de urgenţă, fără dezbateri, există un dubiu rezonabil că o astfel de incriminare nu s-ar plia pe realităţile socio-politice, culturale şi economice ale societăţii româneşti”, mai arată magistraţii.

Judecătorii mai arată că în decizia nr. 544/28.06.2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, Curtea Constituţională a considerat că reglementarea organizării şi funcţionării unei instituţii fundamentale a statului prin ordonanţă de urgenţă, "încalcă şi dispoziţiile art. 61 al. 1 din Constituţia României, conform cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării, (…) precum şi principiul separaţiei puterilor consacrat la art. 1 al. 4 din Constituţie".

Practic, Curtea Constituţională a reţinut în acest caz că "reglementarea pe calea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă constituie, aşa cum se prevede expres în art. 115 din Constituţie, o atribuţie exercitată de Guvern în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuşi textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separaţiei puterilor în stat."

Excepţiile se vor dezbate „miercuri sau joi”

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a declarat, luni, la Palatul Parlamentului, că sesizarea de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului împotriva ordonanţei de urgenţă nr. 13 de modificare a codurilor penale, precum şi sezizările de conflict juridic constituţional între puterile statului ridicate de preşedintele Iohannis şi de CSM vor fi dezbătute săptămâna aceasta, miercuri sau joi, Curtea urmând să se pronunţe dacă acestea mai sunt admisibile având în vedere abrogarea OUG 13/2017.

„Marţi, primim punctele de vedere ale instituţiilor implicate, iar peste o zi sau două dezbatem. Plenul Curţii va decide dacă dezbatem pe fond OUG 13 sau dacă excepţia de neconstituţionalitate ridicată a devenit inadmisibilă ca urmare a abrogării ordonanţei”, a declarat Valer Dorneanu.

În ce dosar a fost ridicată excepţia

Curtea de Apel Bucureşti judeca în dosarul 19731/4/2016 apelul făcut de afaceristul Ion Cicu, împotriva unei sentinţe date de Judecătoria Sectorului 4. Obiectul cauzei era un acord de recunoaştere a vinovăţiei, încheiat de afacerist cu Parchetul Capitalei. Pe 20 septembrie 2016, Cicu fusese condamnat la 2 ani şi 1 lună de închisoare cu suspendare pentru complicitate la fals intelectual şi la complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În esenţă, Cicu a fost acuzat că a instigat funcţionari să-i dea contracte cu şcolile din Sectorul 4. Afaceristul a fost implicat în dosarul consilierului din cadrul Direcţiei de Învăţământ şi Tineret sector 4, Luiza Maria Toader. Potrivit anchetei deschise în 2016, Cicu i-ar fi dat mită oficialului diverse bunuri, materiale de zugrăvit, de construcţie şi de amenajare interioară, precum şi de obiecte casnice şi electrocasnice,ş, în schimburi unor contracte.

Societăţile lui Cicu ar fi încheiat şi a derulat, prin achiziţie directă, în cursul anului 2015 contracte de livrări bunuri şi prestări servicii/lucrări cu mai multe unităţi şcolare de pe raza sectorului 4. Mita ar fi fost pentru încheierea şi derularea de contracte cu unităţile şcolare de pe raza sectorului 4 Bucureşti.

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

32 Comentarii

gyll
6.02.2017, 17:50:29

Asta precis îi sorosist-corporationist-sionist. Auzi la el"ce tupeu"să conteste Ordonanța la CC.

+10 (14 voturi)
Andrei1
6.02.2017, 17:55:49

POsibil ca gresesc, dar cred ca Curtea de Apel se refera la "articolul I pct. 3" din OUG 13/2017, nu din Constitutie (cum ati sugerat in ultimul paragraf din sectiunea "De ce era neconstituţională").

+1 (1 vot)
Mihai Popescu
6.02.2017, 17:59:22

Cum nu era nicio urgenta ? Pai cit sa mai stea in puscarie sau sa fie urmariti penal marii borfasi si mafioti care conduc tara ? Trebuie salvati cit mai urgent. Ca mai au norocul si alti mici borfasi care au furat pina la 1 milion de euro este o alta poveste.

+6 (8 voturi)
Pribeagul Ro
6.02.2017, 18:00:20

Prin Ordonanta 13 PSD violeaza nu numai bunul-simt, dar isi violeaza si Constitutia si poporul. Cineva nu era prea lamurit si imi cerea clarificari la cele afirmate. I-am spus sa aiba rabdare, sa astepte nitel, sa-si vina in fire Adevarul. Iata ca argumentarea, de necontestat!, a afirmatiilor de mai sus incep sa apara. PSD este ne inteles. Vorba unui ziarist, PSD este ca o vaca de selectie, bine ingrijita si cu o capacitate productiva extraordinara. Dragnea dupa ce a muls vaca, a izbit donita si a prapadit tot laptele. Este inexplicabil, rational, ce se intimpla. Chiar sa le fi luat Dumnezeu mintile?

+5 (7 voturi)
mitrut
6.02.2017, 18:19:10

Urgenta era termenul de judecata in dosarul lui Dragnea. Daca Dragnea ar fi un om cinstit, nu s-ar fi gandit nimeni sa dea vreo ordonanta. Pe de alta parte, prostului de Iordache ii poate da lectii si un student din primii ani la drept; fara Nicolicea diabolicul ar fi zero absolut.

+6 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (32)

Modifică Setările