Ura de după mască

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
protest

În România se protestează, de câteva zile, faţă de noile măsuri de protecţie antipandemică decise de Guvern. Dar vocile contestatarilor nici nu se mai aud în vuietul urii celor strânşi în jurul lor.

Un parlamentar reprezentant al puterii politice de la Bucureşti, aflat în studioul televiziunii de ştiri, şi un lider, aflat în piaţă, al celor care contestă măsurile de protecţie instituite de autorităţi ratează orice încercare a moderatoarei de a-i pune în dialog. Se persiflează reciproc, aproape se jignesc nonstop. Atât cât pot: politicianul nu aude mare lucru din sunetul ce-i vine în cască. În spatele lui, mai multe vuvuzele îi acoperă vorbele. La protestele acestea e fiecare pe cont propriu şi toţi împotriva tuturora. De undeva de pe margine, din spatele unor camere de filmat sau tastaturi, personaje licenţiate în diversiune transmit, pe un ton profetic, afectat, „Ţineţi-vă bine!”.

Derapaje la foc automat

În pieţele din ţară au ieşit figuri noi, nevăzute înainte, la marile proteste. Şi au adus cu ei obiceiuri noi, la fel de puţin cunoscute. O formă mai puţin creativă de a comunica nemulţumirile. În deschidere zboară peturi iar în urma lor vin pietre. Se sparg staţii de autobuz. Se rostogolesc petarde şi fumigene. Se ard măşti de protecţie. Dar şi fotografii. Portrete ale secretarului de stat Raed Arafat. Pe net circulă informaţia că şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi-ar fi permis să ridice tonul la generalii poliţiei şi jandarmeriei şi ar fi plecat trântind uşa când doi dintre ei, mai patrioţi, aşa, l-ar fi pus la punct. „Arafat, nu uita, asta nu e ţara ta!”. La Liviu Dragnea, acelaşi slogan suna complet diferit. Lui Dragnea i se spunea că România nu e moşia Teldrum. Lui Arafat i se aduce aminte că e arab. Un venetic. O vinitură.

Manifestările xenofobe şi cele de ură se succed cu repeziciune de parcă s-ar hrăni una din alta. Săptămâna trecută, actriţa Maia Morgenstern, personal, şi instituţia pe care o conduce, Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti, au primit mesaje antisemite furibunde, desprinse din mocirla anilor 30 ai secolului trecut. Din tabăra cioclilor presei s-a auzit, apoi, o voce mai cepeleagă, strigând că antisemitismul e o diversiune şi că, de fapt, victima ar fi o complotistă. Şi-apoi, cum ar spune băieţii din galerii, s-a pornit jihadul. S-a tras din toate poziţiile, în toate direcţiile, ură la foc automat. Pe orice front imaginabil.


La Timişoara, oraş a cărui principală virtute a fost de-a lungul secolelor multiculturalitatea sa, ţinta aleasă a fost primarul german, Dominic Fritz: „Nu vrem să faci Auschwitz din Timişoara” şi „Nu uita, domnule Fritz, Timişoara nu-i Auschwitz!”, i-au strigat, chiar sub geamul locuinţei, în creierii nopţii. Pe la aceeaşi oră, la Bacău, o mulţime înfuriată s-a năpustit la gradul unui spital COVID-19 şi a urlat „Asasinii” sub geam medicilor dinăuntru. La Piteşti s-a cerut vehement „Afară cu ungurii din ţară”. Şi „Vrem pe stadioane”.

Peluza confiscată politic

„Au fost foarte mulţi tineri, răsăriţi ca din pământ şi neştiuţi de pe la proteste. Dar au mai fost şi membri ai galeriei lui FC Argeş, câţiva recunoscuţi din afaceri judiciare, adică din problemele cu legea pe care le au”, a explicat pentru Deutsche Welle prefectul judeţului Argeş, Emilia Mateescu. „Sunt persoane care în anumite momente strigă astfel de afirmaţii. Sunt expresii ale individualităţii fiecăruia. Şi au la bază o componentă majoră de educaţie - fiecare ce-a învăţat, cum a învăţat, ce reprezentare are faţă de membrii altor etnii, cum înţelege să le respecte drepturile”.

Şi liderul deputaţilor Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Csoma Botond, pune scandările din Argeş pe seama unor automatisme deprinse în peluzele stadioanelor dar nu exclude şi „nişte sentimente antimaghiare induse artificial şi alimentate de grupuri care urmăresc să obţină un capital politic din acest discurs al urii”. De altfel, mesajul de la Piteşti s-a făcut deseori auzit şi în peluza echipei naţionale de fotbal, acolo unde şef de galerie al grupării „Uniţi Sub Tricolor” este chiar deputatul George Simion, fondatorul partidului AUR, catalizator al protestelor din ultimele zile. „Sigur că există o legătură”, a comentat, pentru Deutsche Welle, politicianul UDMR. „Sunt aceiaşi care s-au dus în Valea Uzului şi s-au comportat cum s-au comportat. AUR doreşte exacerbarea sentimentelor antimaghiare şi nu numai - în general xenofobe, rasiste. De când a intrat în Parlament AUR am văzut multe mesaje ciudate şi din păcate o să mai vedem. Încearcă să speculeze frustrările care există din cauza pandemiei, ceea ce la un moment dat ar putea deveni chiar periculos”.

„Elemente xenofobe, antisemite, antimaghiare există şi în România, dar nicidecum nu aş dori să spun că poporul român e xenofob, pentru că nici nu este aşa. Poate să fie şi o problemă de informare, şi una de educaţie. Dar nu ştiu ce ar determina un om tocmai de la Piteşti să scandeze asta. Iar agresiunile verbale la adresa medicilor din Bacău sunt consecinţa teoriilor conspiraţioniste care se manifestă mai ales pe internet, unde foarte mulţi vorbesc despre aşa-zisa dictatură medicală”, a conchis liderul deputaţilor maghiari.

Statul lipsă

Pentru Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, vina pentru manifestările de ură este a instituţiilor statului: „Dacă populaţia percepe că autorităţile au o atitudine permisivă faţă de rasismele de orice fel care nu sunt pedepsite prin mecanisme clare şi ştiute de toată lumea, atunci, în condiţii de criză, conflict social sau frustrare, aceste manifestări se fac intens şi puternic auzite. Chiar dacă avem legi şi reglementări, ele nu au fost asumate în discursul public de lideri şi autorităţi”.

Gândirea de tip extremist este o prezenţă în mintea unui segment din populaţia lumii şi trebuie să fim mereu atenţi să nu-i creăm condiţii să se manifeste, a explicat profesorul clujean de psihologie cognitivă, într-o discuţie cu Deutsche Welle. „Se întâmplă şi în democraţii mai puternice dar asta nu este scuză pentru autorităţile de la noi, care nu-şi asumă să blocheze astfel de tipare extremiste”.

Tonul unei schimbări de mentalitate ar trebui să vină dinspre sistemul de educaţie: „Tineri ar trebui să înveţe să-şi protejeze valorile respectând totodată valorile altora, chiar dacă sunt diferite. Dincolo de asta, nu putem aştepta până îi educăm pe copii, până când or să fie ei mari, vor ocupa pârghiile sociale şi-or să schimbe societatea. E datoria autorităţilor să aibă o altă atitudine, o altă implicare şi un alt mesaj public. Poate fi nevoie, într-o primă fază, şi de exagerare în cealaltă parte, inclusiv pe linia corectitudinii politice, pentru a putea bloca manifestările sociale şi a putea dezvolta un alt pattern de gândire, mai tolerant, modern.

Şi, totuşi: ce treabă ar putea avea argeşeanul cu ungurii din ţară? „În extremism nu are sens să căutaţi o logică. Este o gândire absolutistă, nu are un suport logic, nici nu este argumentabilă fizic sau funcţional. Este un stereotip care există într-un anumit segment al societăţii iar în anumite situaţii de criză se exprimă. Multora le vine aşa, automat. Aceste patternuri fac parte din mintea lor”, consideră profesorul David.


Şi furia pe medici face parte din acelaşi tipar, mai precizează profesorul de ştiinţe cognitive: „Aceste segmente nu au doar o atitudine extremistă ci au şi teorii conspiraţioniste, foarte multe - că pandemia este o creaţie artificială, că virusul nu ar exista, că medicii exagerează. Şi, atunci, în această logică, nu ai o problemă doar cu stereotipurile vechi legate de maghiari sau de evrei şi aşa mai departe, ci ai şi cu medicii. Nu cred, însă, că antisemitismul la români este mult mai crescut decât în alte culturi. Este, în schimb, mai uşor tolerat de autorităţi iar atunci manifestarea este mai evidentă”, conchide Daniel David.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite