Valentin Ceauşescu, război crunt pe avere

Fiul cel mare al lui Nicolae Ceauşescu este acuzat de Muzeul de Artă că vrea să pună mâna pe unele opere de artă care aparţin statului român. Valentin Ceauşescu cere despăgubiri de 7.000 de euro pe zi, începând de la 28 aprilie, Muzeului de Artă pentru că nu i-a înapoiat toate bunurile confiscate la Revoluţie.

Războiul pe averea familiei Ceauşescu a fost redeschis de Muzeul Naţional de Artă al României, care-i contestă lui Valentin Ceauşescu, fiul cel mare al foştilor dictatori, dreptul de proprietate pe o parte dintre operele de artă, confiscate în decembrie 1989.

În replică, Valentin Ceauşescu acuză oficialii muzeului de abuz împotriva intereselor persoanelor şi obstrucţionarea punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti.

Pentru cel puţin 23 de bunuri culturale există dovezi sau indicii că aparţin statului român, susţine directorul Muzeului de Artă, Roxana Theodorescu, astfel că acestea nu pot fi restituite fiului foştilor dictatori. „Muzeul deţine documentele de provenienţă a acestor bunuri culturale foarte valoroase care aparţin statului român", susţine Roxana Theodorescu. Oficialul a contestat la Tribunalul Bucureşti titlul emis de un executor judecătoresc, angajat de Valentin Ceauşescu, care cere restituirea silită a bunurilor confiscate în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 de la domiciliile celor trei copii ai lui Nicolae şi Elena Ceauşescu: Zoia, Nicu şi Valentin.

Bunuri proprietate publică

Potrivit Roxanei Theodorescu, cele 23 de obiecte de patrimoniu, confiscate din casele celor trei, aparţineau statului şi se aflau în administrarea Gospodăriei de Partid, astăzi Regia Autonomă-Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). De altfel, toate aceste opere - opt tablouri, o statuetă, vase şi platouri din China şi din Japonia - au numere de inventar aparţinând fostei Gospodării de Partid/RA-APPS.

Spre exemplu, tabloul „Femeie în fotoliu" al lui Iosif Iser a fost achiziţionat de Comisia de achiziţii a muzeului, fiind înregistrat în evidenţe cu nr. 6.631 şi transferat la fosta Gospodărie de Partid în iunie 1966. În mod similar, tabloul „Peisaj" al lui Camil Ressu, achiziţionat în 1966, statueta „Fata cu ulcioare" de Dimitrie Paciurea - achiziţionată în 1983, tabloul „Natură statică" al lui Iosif Iser - achiziţionat în 1987, au fost transferate la Gospodăria de Partid.

Roxana Theodorescu a explicat judecătorilor că aceste lucrări aparţineau statului în 1990, fiind inventariate în patrimoniul Gospodăriei de Partid ca bunuri proprietate publică şi, ca atare, „sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, acestea neputând fi executate şi predate silit, aşa cum solicită intimatul Ceauşescu".

Directorul Muzeului de Artă cere instanţei să constate că toate cele 10 procese-verbale, întocmite la începutul anului 1990, prin care s-au predat MNAR aceste opere de artă sunt incomplete şi sunt menţionate rar adresele sau persoanele de la care au fost confiscate, dând exemplu cazuri în care era menţionat „în zilele Revoluţiei (în zona Televiziune)". „Cu două excepţii, procesele-verbale de predare de la 19 şi de la 29 ianuarie 1990, nu rezultă că toate operele de artă menţionate sunt bunuri ridicate de la Valentin Ceauşescu şi de la numitul Ceauşescu Nicu, aşa cum a stabilit Tribunalul Bucureşti", mai susţin oficialii muzeului.

Valentin Ceauşescu s-a declarat nemulţumit de tergiversările MNAR şi de faptul că nu i se restituie toate bunurile confiscate. Într-o scrisoare adresată executorului judecătoresc Gheorghe Tănase, el arată: „Sunt îndreptăţit să cred că debitoarea, MNAR, a înstrăinat sau a înlocuit unele obiecte, ceea ce ar explica îndârjirea cu care se opune restituirii, motive pentru care sunt nevoit să acţionez, conform legii, împotriva reprezentantului legal al Muzeului Naţional de Artă al României pentru abuz împotriva intereselor personale, obstrucţionarea punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti şi să solicit daune-interese în cuantum de 7.000 euro pentru fiecare zi de întârziere, începând de la 28 aprilie".

Încă 40 de tablouri

De trei ori s-au întâlnit executorul judecătoresc, însoţit de avocaţii lui Valentin Ceauşescu, cu oficialii MNAR. Până la 6 mai 2010 i-au fost restituite lui Valentin 308 bunuri culturale şi cărţi. Printr-o altă sentinţă câştigată definitiv, în aprilie 2008, de Valentin Ceauşescu, MNAR i-a mai restituit 27 de bunuri: 15 tablouri, trei lucrări de grafică şi nouă opere de artă decorativă. În acest moment, MNAR mai trebuie să restituie aproximativ 40 de tablouri (semnate Ştefan Luchian, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Corneliu Baba ş.a.) şi mai multe vase, platouri, servicii de ceai sau de cafea din argint şi din porţelan, statuete şi cutii de argint.