VIDEO Dosarul campaniei din 2009: Elena Udrea şi Dorin Cocoş, ironizaţi de „Ceauşescu” la proces. Dan Andronic scapă de o acuzaţie grea

Imagine: Adevărul / Ionuţ Mureşan

Omul de afaceri Dan Andronic a scăpat de acuzaţia de favorizare a infractorului reţinută de procurorii DNAîn sarcina lui în dosarul în care este judecat alături de Elena Udrea şi Ioana Băsescu, pentru fraude cu banii din campania pentru prezidenţialele din 2009. Este singurul aspect dezbătut, marţi, la proces, deoaerece un avocat este suspect de COVID-19.

Patronul EVZ rămâne cu acuzaţia de mărturie mincinoasă, după aplicarea de către Curtea de Apel Bucureşti a unei decizii ICCJ dată într-un recurs interesul legii. 

În decizia ICCJ dată într-un proces având ca obiect „recurs în interesul legii” magistraţii arată următoarele:

„Fapta martorului care face declaraţii mincinoase sau nu spune tot ce ştie, sub prestare de jurământ, întruneşte doar elementele de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal, considerând că infracţiunea de favorizare a făptuitorului are caracter de incriminare generală, dar subsidiară, ajutorul dat unui făptuitor primind această calificare numai atunci când alte dispoziţii nu incriminează ipoteze speciale de favorizare, achiesând astfel la prima orientare jurisprudenţială identificată la nivel naţional”.

Elena Udrea şi Dorin Cocoş, ironizaţi de „Ceauşescu”

Omul de afaceri Dorin Cocoş va fi audiat la termenul din data de 3 noiembrie, după ce avocatul Ioanei Băsescu a lipsit, marţi, fiind suspect de COVID-19. Deşi instanţa nu a făcut referire în mod explicit la motivul pentru care avocatul Dan Apostol lipseşte, surse apropiate procesului spun că acesta ar fi suspect de COVID-19 şi se află în izolare.

Dorin Cocoş urma să fie audiat la termenul de astăzi, pentru a dat detalii cu privire la banii pe care procurorii spun că Elena Udrea i-ar fi gestionat fraudulos din poziţia de şefă de campanie a lui Traian Băsescu.

Având în vedere lipsa de apărare pentru Ioana Băsescu, instanţa a hotărât că atât Dorin Cocoş, cât şi un alt mator-cheie în proces, Vasile Codreanu, vor fi audiaţi la termenul următor.

Elena Udrea şi fostul ei soţ, Dorin Cocoş, au venit la Curtea de Apel Bucureşti, marţi dimineaţă, în jurul orei 8.30, ambii purtând mască de protecţie. Amândoi au fost ironizaţi de protestatarul Marian Moroşanu, zis „Ceauşescu”, care i-a întrebat când „dau banii înapoi” – cu referire la prejudicial reţinut de procurori. Cel mai „şifonat” din întâlnirea cu Ceauşescu a ieşit Dorin Cocoş, omul de afaceri fiind ţinta unor comentarii răutăcioase cu privire la faptul că în prezent conduce un Audi din clasa medie.

Acuzaţiile procurorilor DNA

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare. De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. 

Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.