VIDEO Soldaţii de protocol, fala Armatei Române
0
Regimentul 30 „Mihai Viteazul“ asigură partea solemnă a ceremoniilor militare. De la depuneri de flori la cimitir, până la onoruri în cinstea şefilor de stat, plus paza unor obiective militare speciale – acestea sunt misiunile de rutină ale Regimentului 30 Gardă şi Protocol.
În Evul Mediu, onorurile militare erau asigurate de mercenari. În anul 1860, când a pus bazele Armatei Române moderne, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înfiinţat şi prima unitate de gardă.
Citiţi şi:
- Stănişoară dă asigurări că angajaţii MApN îşi vor primi integral salariile până la sfârşitul anului
- Încotro merge Armata română după Irak?
- Armata este o soluţie de criză pentru tineri
- Viaţă de răcan în Armata Română
Ea a supravieţuit, sub diverse denumiri, până în ziua de azi. Locotenent-colonelul dr. Dorel Bejan, comandantul Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul“, este un „veteran“.
Are 48 de ani şi lucrează în această unitate din anul 1983. Dorel Bejan îşi aminteşte că actuala cazarmă a Regimentului a început să fie construită în anul 1986, la ordinul lui Ceauşescu, iar primele clădiri noi au fost date în folosinţă în anul 1990.
15 militari au murit în decembrie 1989
Regimentul 30 Gardă şi Protocol are mai multe misiuni, nu doar să dea onorul şefilor de stat. Unitatea este unică în România, astfel că militarii execută ceremonii pe tot teritoriul naţional şi chiar în străinătate - pentru şefi de stat, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, pentru miniştrii Apărării şi pentru şefii Statului Major General.
Pentru asemenea festivităţi sunt desemnate două subunităţi. Oamenii Regimentului 30 asigură şi garda permanentă la Mormântul Ostaşului Necunoscut, depun coroane de flori la acţiunile comemorative şi sunt pregătiţi să intervină în sprijinul populaţiei, în caz de urgenţe sau calamităţi.
Regimentul 30 are şi o subunitate de poliţie militară, care asigură paza unor obiective speciale din garnizoana Bucureşti. De fapt, toate unităţile de gardă ale României au avut şi misiuni de luptă. În decembrie 1989, 15 militari din Regimentul 30 au murit la datorie.
Misiunea cea mai simplă – depunerea de coroane
Militarii acceptaţi în Regimentul 30 încep de regulă cu misiunea cea mai simplă – depunerea de coroane. Misiunile se diversifică treptat, iar oamenii cu cea mai mare experienţă sunt repartizaţi să dea onorul şefilor de stat. La o ceremonie de cel mai înalt nivel participă uneori peste 100 de oameni.
De-a lungul anilor, au exitat şi cazuri când militari din garda de onoare au leşinat în faţa preşedintelui sau pe platoul de defilare. „Acum discutăm cu ei, le dăm exemplul veteranilor de război, care stau în picioare, le explicăm că nu se poate ca oameni tineri să leşine“, ne spune comandantul Regimentului 30. Unitatea are medic, psiholog şi preot, care sunt meniţi să depisteze problemele militarilor înainte ca acestea să ducă la ratarea vreunui ceremonial. Medicul şi psihologul sunt femei.
Preşedintele SUA – speriat de baionetele românilor
Deşi impresionează publicul civil, armele unei gărzi de onoare sunt neletale. Carabinele, fabricate la Cugir, nu pot să tragă, întrucât le lipseşte port-închizătorul, iar săbiile de ceremonie şi baionetele au lama neascuţită.
Totuşi, din istoria Regimentului 30 face parte şi un incident legat de prima vizită la Bucureşti a preşedintelui George W. Bush, în noiembrie 2002. Neavând destulă încredere în români, americanii au cerut ca soldaţii din Regimentul 30 Gardă să dea onorul cu baionetele rabatate şi lipite cu scotch.
Comandantul de atunci al Regimentului 30, colonelul Cotropai, care conducea şi garda de onoare, a refuzat această cerere, explicând că regulamentul militar prevede onorul cu baioneta montată la armă şi că, decât să dea onorul neregulamentar, mai bine retrage complet garda de onoare. Americanii au cedat, iar onorul s-a dat cu baionetele montate, fără ca preşedintele SUA să păţească nimic. Acest incident nu ne-a fost confirmat oficial.
Au fost cazuri când militarii din garda de onoare au leşinat în faţa şefilor de stat.
Dorel Bejan
comandantul Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul“
Regiment pentru premianţi
Până în anul 1990, condiţiile de angajare în Regimentul de Gardă erau extrem de severe. Pentru a fi repartizaţi la această unitate, ofiţerii şi subofiţerii trebuiau să aibă cel puţin media 9 la absolvirea şcolii militare, iar înălţimea minimă necesară, şi pentru cadre, şi pentru soldaţi, era 1,80.
În prezent, aceste criterii nu mai sunt atât de stricte, pentru că regimentul are nevoie de oameni, iar militarii au dreptul să-şi aleagă unitatea în care vor lucra. „Când aveam soldaţi în termen era simplu, îi aveam la dispoziţie 24 de ore din 24“, îşi aminteşte locotenent-colonelul Bejan.
În anul 2008, dintre cei 25 de absolvenţi de la arma infanterie, doar 6 au acceptat să se angajeze în Regimentul 30: „Avem foarte multe activităţi, programul e încărcat, au fost şi oameni care au venit la noi şi au plecat după câteva săptămâni“.
Se încarcă comentariile...
