Violenţa în familie, anihilată cu Ordinul de protecţie provizoriu. Poliţiştii îl vor scoate pe agresor cu forţa din casă, chiar dacă acesta este proprietar

Agresorii vor fi scoşi de poliţişti din casă chiar dacă aceştia sunt proprietari

După mediatizarea cazului unei directoare de grădiniţă privată din Capitală care a fost înjunghiată mortal de fostul său soţ şi la presiunile societăţii civile, Guvernul a aprobat o modificare legislativă, fiind introdus Ordinul de protecţie provizoriu.  Cu ajutorul acestui instrument  poliţiştii pot înlătura, chiar şi cu forţa, agresorul din domiciliu în care face scandal. Suspectul va fi obligat, mai apoi, să poarte brăţară de supraveghere.

Ordinul de protecţie provizoriu (OPP) este diferit de Ordinul de protecţie (OP), care este deja reglementat prin lege din anul 2012. Practic, Ordinul de protecţie provizoriu este un instrument complementar Ordinului de protecţie, care se emite de către poliţist, de îndată, cu caracter executoriu, fără termen şi fără somaţie, având valabilitate de 5 zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea Ordinului de protecţie.

Conform procedurii, după ce poliţistul va emite OPP, documentul va fi confirmat de către procuror, pe baza declaraţiilor şi a probelor strânse de către poliţist. Ulterior, procurorul va avea obligaţia să transmită OPP împreună cu toate dovezile existente la dosar către judecător, iar acesta se va pronunţa prin emiterea unui OP.

Prin noua reglementare, poliţistul va avea dreptul şi obligaţia să se deplaseze la domiciliul victimei, să intre în domiciliu, chiar şi cu forţa, şi să emită un OPP prin care să înlăture de îndată agresorul, chiar dacă acesta este titularul contractului de proprietate.

Se face o fişă de risc

OPP va fi emis în baza unei Fişe de risc, prin care poliţistul va stabili gradul de risc în baza evaluării de la faţa locului. Dacă riscul pentru victimă este crescut sau foarte crescut, poliţistul va emite un OPP, prin care pot fi dispuse următoarele măsuri pentru agresor: evacuarea din domiciliu cu interdicţia de a reveni pe toată durata valabilităţii OPP; stabilirea unei distanţe minime de apropiere de victimă (de domiciliu, de locul de muncă, de şcoală, după caz); confiscarea cheilor, a armelor.

OPP şi OP vor fi monitorizate de către poliţişti, nerespectarea măsurilor dispuse prin cele două instrumente constituind infracţiune, pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 1 lună la 1 an.

În procesul de monitorizare, poliţistul va face verificări permanente prin toate mijloacele în vederea respectării măsurilor dispuse pentru agresor (vizite la domiciliu, culegere de informaţii de la vecini, serviciul victimei, şcoală, după caz). De asemenea, după emiterea OPP, poliţistul se va asigura că drepturile agresorului sunt respectate prin măsuri care vizează informarea corectă cu privire la OPP şi respectiv îndrumarea şi orientarea către un serviciu social specializat pentru găzduire şi consiliere.

Supraveghere electronică

De asemenea, pentru agresor, se introduce obligaţia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere (brăţară electronică) în următoarele condiţii: agresorul a fost obligat să păstreze o distanţă minimă determinată faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de rude ale acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; agresorului i-a fost interzisă deplasarea în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic.

Utilizarea sistemului de supraveghere electronică va fi posibilă dacă victima şi, după caz, membrii familiei acesteia îşi exprimă acordul de a purta un astfel de sistem care permite verificarea respectării obligaţiei agresorului.

Regimul juridic al sistemului de supraveghere electronică utilizat pentru verificarea respectării măsurilor de protecţie va fi stabilit ulterior, prin lege.

Guvernul menţionează că un astfel de sistem electronic de supraveghere se regăseşte în Codul de procedură penală, Legea nr. 253/2013 şi Legea 254/2013.

Prin intermediul acestor instrumente se urmăreşte îmbunătăţirea sprijinului acordat victimelor violenţei domestice, prin asigurarea unei intervenţii imediate şi coerente. Normele, metodologiile şi procedurile vor fi elaborate prin legislaţia secundară, aceasta urmând să fie reglementată printr-un Ordin comun al MMJS şi MAI.

Cum funcţionează brăţara

Brăţara electronică de supraveghere este, de fapt, un aparat de dimensiuni nu mai mari decât un telefon mobil, fixat de gleznă, capabil să transmită coordonatele GPS ale persoanei supravegheate. Transmisia se face prin unde radio. 

Dispozitivul, care este rezistent la apă, alertează poliţia atunci când subiectul părăseşte anumite zone dinainte stabilite sau când se apropie de anumite obiective cum ar fi casa în care s-au comis violenţele sau locul de muncă al victimei. 

În plus, alarma se declanşează şi atunci când subiectul observaţiei încearcă să se debaraseze de aparatul de supraveghere. Conform legislaţiei aflate deja în vigoare  urmează să fie înfiinţată o centrală unică de monitorizare a delincvenţilor supravegheaţi electronic. 

Tehnologia s-a rafinat, în anii din urmă, astfel că munca efectivă de observaţie este simplificată de capacităţile tehnice. Astfel, în momentul în care subiectul supravegheat încalcă regulile stabilite de autorităţi, agenţii de poliţie sunt anunţaţi automat şi pot ajunge la faţa locului în câteva minute. 

Sindicaliştii din poliţie au cerut de ceva vreme reglementarea, dar susţin că trebuie să existe şi finanţare

Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, susţinea cu ceva timp în urmă că ordinul de protecţie ar trebui să devină responsabilitatea Poliţiei, nu a instanţei. Declaraţia a fost făcută după ce o directoare de grădiniţă privată din Capitală a fost înjunghiată mortal de fostul său soţ, arestat preventiv pentru 30 de zile.

„E o formă fără fond. Putem discuta de o custodie a poliţistilor, dar asta înseamnă să finanţezi corect un program, să reglementezi astfel încât poliţistul să aibă, prin lege, competenţa să îl reţină 72 de ore pe un nenorocit de genul acesta, dar şi să aibă infrastructura necesară - secţiile de poliţie să-l poată reţine pe o perioadă de 48-72 de ore. Asta presupune şi personal de specialitate. Aşa funcţionează în America: îl iau pe nebun, îl introduc acolo, poliţistul semnează ordinul şi există personal specializat - medic, psiholog, tot ce e nevoie. Apoi acolo se aplică o procedură pentru a elimina starea conflictuală. Or, la noi, uitaţi-vă ce e. El făcea ce voia. E vorba de reglementare şi finanţare. Din lege se dă o competenţă directă poliţistului, ca să nu mă mai duc la judecătorie, să ard timp”, a declarat Coarnă. 

Statisticile Poliţiei

Statisticile Poliţiei Române spun totul despre nivelul la care se află violenţa domestică în ultima vreme. Ca o primă observaţie, numărul celor care încalcă Ordinele de Protecţie emise de judecători cerşte de la an la an. De precizat că anul trecut s-au emis mai multe Ordine de protecţie cu toate că, teoretic, numărul victimelor ale violenţei în familie s-a redus cu aproape jumătate. Dar iată cifrele Poliţiei Române: 

Anul 2016

-              36.664 victime ale violenţei în familie;

-              191 decese precizate de Ministerul Public;

-              2.574 de OP emise, dintre care 743 sunt încălcate.

Anul 2017

-              20.617 victime ale violenţei în familie;

-              84 decese;

-              peste 3.000 de ordine de protecţie emise de instanţă, dintre care 1011 au fost încălcate