UPDATE Ziua a doua de audieri-maraton. Interviurile s-au încheiat. Procurorii lui Ponta au trecut testul CSM
0
După ce miercuri, Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru, nominalizaţi ca adjuncţi ai acestuia, au răspuns întrebărilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astăzi a venit rândul Codruţei Kovesi, Alinei Bica şi Elenei Hossu să demonstreze că merită funcţiile pentru care au fost propuse.Toţi cei şase candidaţi au primit avizul pozitiv al CSM.
UPDATE: Cei şase procurori propuşi pentru şefia marilor Parchete au primit aviz pozitiv din partea membrilor Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii“, potrivit unui comunicat al CSM.
Dintre cei şase candidaţi intervievaţi miercuri şi joi la CSM, Laura Codruţa Kovesi, propusă la şefia DNA, Bogdan Licu, propus prim-adjunct al procurorului general, şi Codruţ Olaru, propus în funcţia de adjunct al procurorului general, au primit aviz pozitiv cu unanimitate de voturi din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului.
Preşedintele Băsescu are ultimul cuvânt
Tiberiu Niţu, care a candidat pentru funcţia de procuror general al Românei, Alina Bica,pentru şefia DIICOT, şi Elena Hosu, pentru postul de procuror-şef adjunct la DIICOT, au fost avizaţi favorabil doar cu majoritate de voturi.
Avizele CSM, care sunt consultative, vor fi trimise, cu motivări, vineri, Ministerului Justiţiei. Propunerile pentru ocuparea funcţiilor de conducere din Ministerul Public, însoţite de aceste avize, vor fi înaintate preşedintelui României, Traian Băsescu, acesta având ultimul cuvânt privind numirile.
UPDATE 17.02 Audierea procurorului Giorgiana Hossu s-a încheiat.
UPDATE 16.45 „O problemă ar fi chestiunea cu Poliţia Judiciară. După modelul DNA.Trebuie evaluat fiecare ofiţer de Poliţie Judiciară şi trebuie trecut nominal prin ordin al procurorului şef în coordonarea DIICOT. Nu este un lucru pe care să-l inventăm. Poliţia Judiciară o gândesc ca o structură proprie a DIICOT“, susţine Hossu.
UPDATE 16.30 „Întotdeauna a fost o colaborare bună cu furnizorii de informaţii. Întotdeauna DIICOT a solicitat informaţii, le-a primit şi le-a transformat în probe cu bună-credinţă. Practic, este o muncă pe care o desfăşurăm împreună.Cel care aduce informaţia, munca sa nu se opreşte doar acolo.De multe ori procurorul mai are nevoie de completări. Colaborarea nu are cum să nu fie bună“, a declarat Giorgiana Hossu, răspunzând unei întrebări legate de colaborarea cu Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
UPDATE 16.26 „Procurorii DIICOT ştiu să simtă infracţiunea gravă şi se simte asta din numărul mare de trimiteri în judecată. Dar, la fel cum ne specializăm noi şi infractorii o fac“, precizează Hossu.
UPDATE 16.24 Prezentarea proiectului Giorgiana Hossu în faţa comisiei s-a încheiat. Urmează sesiunea de întrebări a membrilor CSM.
UPDATE 16.18 „Domeniul mare de activitate afectează şi formarea profesională a procurorilor pe care ne-am gândit să o combatem prin colaborarea cu CSM şi prin organizarea unor seminarii“, a mai precizat aceasta.
UPDATE 16.10 „Numărul scăzut de procurori, mai ales la structura centrală este o problemă pe care o avem mai mult, dar care poate fi înlăturată printr-o mai bună comunicare cu procurorii care se pot prezenta la interviurile de promovare la DIICOT“, susţine procurorul în faţa membrilor CSM.
UPDATE 16:05 „DIICOT a avut întotdeauna ca prioritate strategică combaterea crimei organizate şi si-a asumat pe deplin combaterea acestui fenomen ce prejudiciază grav sistemul economic şi social. Activitatea DIICOT este apreciată atât în interiorul Ministerului Public, cât şi de către partenerii externi sau judecători. Aprecierea este dată şi de numărul mic de achitări“, a precizat Giorgiana Hossu.
UPDATE 16:00 A inceput audierea procurorului Giorgiana Hossu pentru functia de şef adjunct la DIICOT.
UPDATE 15.36 Prezentarea Alinei Bica s-a încheiat. Urmează audierea procurorului Giorgiana Hossu, propusă pentru functia de adjunct al şefuluI DIICOT.
UPDATE 15.35 Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, îi adresează întrebări Alinei Bica.
UPADATE 15.22 „Nu poţi să ai trafic de droguri cu cantităţi uriaşe şi să nu constaţi infracţiunea de spălare a banilor. Cred că trebuie să scriem o metodologie. Nu e nimic complicat. Indiferent că faci trafic de droguri, trafic de persoane, spălarea banilor se face în acelaşi fel“, a mai precizat Bica.
UPDATE 15.15 „La acest moment direcţia are 15 servicii teritoriale şi 26 de birouri. Am găsit birouri cu un singur procuror şi un număr mic de dosare. În ceea ce mă priveşte, există o preocupare din partea mea pentru a regandi o eventuală desfiinţare, reorganizare sau reaşezare ale acestor direcţii şi birouri“, susţine Alina Bica.
UPDATE 14.55 „Aş mai peria un pic competenţa DIICOT care e un pic cam vastă în acest moment“, a mai precizat Bica.
UPDATE 14.45 Alina Bica şi-a incheiat prezentarea proiectului. Urmează sesiunea de întrebări-răspunsuri din partea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
UPDATE 14.40 „Actul de urmărire penală trebuie să întrunească nişte condiţii minimale de legalitate şi de acurateţe. Pregătirea profesională continuă a rocurorilor mi se pare extrem de importantă“, a precizat Alina Bica în faţa membrilor CSM.
UPDATE 14.35 „Referitor la celeritatea şi predictibilitatea urmăririi penale, experienţa mea ca fost procuror şef-serviciu în DIICOT mi-a arătat că actul de urmărire penală se poate face cu celeritate. Am avut dovada vie cum un dosar în care au fost anchetaţi 60 de inclupaţi şi 400 de societăţi comerciale a fost realizat în şase luni de zile de la obţinerea arestării prevenitive a inculpaţilor. Trebuie să identificam astfel de metodologii de lucru pentru toate infracţiunile grave pe care le avem astăzi„, susţine Bica.
UPDATE 14.15 „DIICOT-ul are procurori specializaţi care au avut rezultate foarte bune.Trebuie să evoluăm şi să consolidăm ceea ce uniunea Europeană prevede pentru perioada 2013-2020. A doua abordare se referă la planul instituţional. Aici, ar trebui să existe o mai bună corelare între DIICOT şi Ministerul Public“, a precizat aceasta.
„Aş vedea ca prim pas ca DIICOT să aibă posibilitatea să preia Poliţia Judiciară şi, poate pasul doi, este ca Ministerul Public să preia Poliţia Judiciară în ansamblu şi pentru celelalte structuri. Cred că este momentul ca Poliţia Judiciară care devine un deziderat să fie prezentată în mod unitar“, a mai precizat Bica.
„Consider că actualul moment este unul prielnic pentru a gândi o nouă strategie şi abordare a fenomenului criminalităţii organizate. Ma refer aici la noi intrumente precum confiscarea extinsă sau valorificarea bunurilor sechestrate în vederea confiscării“, susţine Bica în faţa membrilor CSM.
UPDATE 14.06 Alina Bica îşi susţine proiectul în faţa membrilor CSM.
„Consider că este o provocare şi o onoare pentru orice procuror să ajungă în postura de a conduce o structură precum DIICOT. Proiectul meu prezintă o viziune prin care să se consolideze, să evalueze şi să se reformeze DIICOT astfel încât şi pe viitor sa avem de-a face cu o structură elastică şi dinamică“, şi-a început prezentarea Bica.
„Consider că viitoarea echipă managerială a DIICOT ar trebui să aibă o voce mult mai activă în grupurile de lucru de la nivelul Uniunii Europene“, a mai precizat aceasta, referindu-se la obiectivele pe care doreşte să le pună în practică dacă va fi acceptată la conducerea instituţiei.
UPDATE 14.00 Audierile au fost reluate cu intervievarea procurorului Alina Bica, propusă de premierul Victor Ponta pentru a prelua şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT).
UPDATE: Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, după audierea Laurei Codruţa Kovesi că acesta a coordonat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în fosta sa calitate de procuror general al României, aşa că se poate spune că este şi din interiorul DNA.
El a mai spus că Laura Codruţa Kovesi a arătat o foarte bună cunoaştere a sistemului judiciar şi că este absolut convins că aceasta are capacitatea de a continua activitatea pozitivă a DNA şi de a face echipă cu ceilalţi candidaţi la funcţiile de conducere din Ministerul Public.
UPDATE 10.47 Audierea Laurei Codruta Kovesi s-a incheiat. Celelalte două interviuri încep la ora 14:00.
Kovesi a declarat că petiţia celor peste 90 de procurori DNA privind procedura de selecţie şi numire a şefului Direcţiei nu o viza pe ea, ci persoanele responsabile de procedura de nominalizare.
"Petiţia respectivă nu mi-a făcut mie un reproş direct, nu am regăsit numele meu în acea petiţie, nu cred că mă viza pe mine. Acea petiţie viza o procedură care a fost derulată de alte persoane şi care au atribuţii în numirea şi derularea acestei proceduri", a spus fostul procuror general al României.
Petiţia a fost postată pe site-ul DNA în 3 aprilie, ziua în care premierul Victor Ponta a anunţat persoanele propuse pentru funcţiile de procuror general al României, prim-adjunct şi adjunct ai acestuia, procuror-şef al DNA, procuror-şef al DIICOT şi adjunct al acestuia.
"Evenimentele recente acreditează ideea selecţiei procurorilor în funcţii de conducere pe alte criterii decât cele ale performanţei profesionale", se arăta în comunicatul postat atunci, luarea de poziţie fiind la acel moment semnată de 71 de procurori, primul pe listă fiind procurorul Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a de urmărire din DNA.
UPDATE 10.40 Ministrul Justiţie, Robert Cazanciuc, îi adresează întrebări Codruţei Kovesi.
„Din perspectiva Ministerului Public, rapoartele de evaluare din ultimii şase ani au fost întotdeauna pozitive. Cred că obiectivele sunt destul de clare, însă mai cred că trebuie să existe un dialog mai bun între instituţiile care sunt monitorizate“, susţine Kovesi.
UPDATE 10.30 „În ceea ce priveşte strategia de combatere a corupţiei, cred că trebuie continuat cu ce s-a început bun până acum. Am sesizat un aspect - în foarte multe dintre dosarele în care au fost implicaţi magistraţi, dosarele au plecat de la denunţul unor persoane. DNA va avea un rol extrem de important în a încuraja oamenii să vină şi să facă astfel de denunţuri. Au fost rare situaţiile în care au fost sesizări din oficiu. Nu sunt de neglijat şi altfel de informaţii“.
UPDATE 10.25 „Îmi propun să am o bună colaborare, atât cu conducerea Ministerului Public, cât şi cu celelalte structuri de Parchet. Cred că, la capitolul comunicare niciun coleg din Ministerul Public nu are ce să-mi reproşeze. În plus, orice problemă se poate rezolva prin comunicare“.
UPDATE 10.15 Hăineală (CSM) o întreabă pe Kovesi de componenţa viitoarei echipe managerială din DNA.
„N-aş spune că mă uit doar la cei din instituţie pentru conducere. Sau alţi colegi care au lucrat şase ani la DNA şi acum sunt la alt Parchet. Principalul criteriu va fi experienţa profesională, calităţile profesionale şi contează omul. Dar e foarte important să pui un om care provine din acel colectiv. Adică, eu nu merg într-un colectiv străin. Şase ani am lucrat cu procurorii DNA, îi cunosc. Foarte mulţi dintre ei sunt foarte bine pregătiţi profesional“.
UPDATE 10.00 „Facilitarea accesului mass-media la informaţiile de interes public din activitatea procurorilor este o condiţie obligatorie pentru creşterea încrederii cetatenilor în justiţie. Este extrem de important o activitate transparentă. De cele mai multe ori cetăţeanul îşi ia informaţiile din mass-media“, a declarat Kovesi.
Kovesi mai sustine că o posibilă vulnerabilitate ce ţine de comunicarea publică constă în acuzaţiile cu privire la transmiterea neautorizată a unor informaţii din dosare către presă. Astfel, Kovesi susţine folosirea de certificate digitale şi semnături digitale pentru a vedea cine a avut acces la documentele unui dosar.
UPDATE 9.50 Obiectivul principal: Consolidarea şi apărarea independenţei procurorilor
„Recuperarea prejudiciilor şi instituirea măsurilor asiguratorii rămâne o prioritate. De obicei, la infracţiunile care produc prejudicii pe lângă investigaţia penală, trebuie să fie făcută şi o investigaţie economică. Şi, atunci ar trebui să fie o stuctură sau poliţişti pentru identificarea acestor bunuri“, a mai spus Kovesi.
„Consolidarea şi apărarea statutului şi independenţei procurorilor rămâne un obiectiv pe care mi l-am propus. Au fost situaţii în care procurorii au fost citaţi la Parlament pentru a fi audiaţi şi atunci m-am opus. Nu este însă un obiectiv nou, asta am încercat să fac şi până acum“, precizează Kovesi.
„Situaţia resurselor umane şi cea a posturilor vacante. Configurarea echipei manageriale este un alt obiectiv al meu. Definitivarea pe funcţii de conducere este extrem de importantă. Pentru mine va fi o prioritate să ocup posturile vacante ale procurorilor“.
UPDATE 9.30 Codruţa Kovesi îşi susţine la această oră proiectul în faţa membrilor CSM.
Iată cele mai importante declaraţii ale Laurei Codruţa Kovesi despre principalele obiective din proiectul său:
- Optimizarea managementului operaţional, consolidarea şi apărarea statutului procurorului, cât şi îmbunătăţirea comunicării cu mass-media şi cu societatea civilă.
- Investigarea cauzelor de spălare de bani şi recuperarea pagubelor produse prin infracţiuni.
- Un obiectiv e indeplinirea condiţionalităţilor stabilite de Comisia Europeană în MCV. Un alt obiectiv e şi îmbunătăţirea relaţiei cu mass-media.
- Experienţa mea îmi permite să asigur compatibilitatea între vechea conducere şi ce urmează.
- O atenţie deosebită trebuie acordată tuturor faptelor care au ca efect diminuarea resurselor bugetare.Astfel, printre infracţiunile pe care ne vom concetra vor fi şi cele care aduc atingere fondurilor europene.
„O conditie esenţială pentru depistarea faptelor de corupţie: dezvoltarea şi diversificarea schimbului de informaţii, mai ales cu instituţiile care au rol în combaterea şi prevenirea unor astfel de fapte“, susţine Kovesi.
Codruţa Kovesi, de departe cea mai controversată dintre propunerile făcute de Victor Ponta pentru şefia marilor Parchete -nominalizată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - are printre priorităţi, conform proiectului de management, respingerea cererilor comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le fac şi va sesiza CSM dacă parlamentari sau miniştri fac afirmaţii defăimătoare la adresa acestora.
Codruţa Kovesi argumentează că „cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă, din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenţei procurorilor“.
Un alt obiectiv al celei propuse la şefia DNA este îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu mass-media. În acest context, Kovesi notează că o posibilă vulnerabilitate ce ţine de comunicarea publică constă în acuzaţiile cu privire la transmiterea neautorizată a unor informaţii din dosare.
Kovesi vrea ca, pentru a elimina orice suspiciuni, comunicarea publică să se realizeze exclusiv prin Biroul de presă, iar documentele din dosarele penale să fie făcute publice în forma şi la momentele procedurale stabilite în ghidul de comunicare publică al Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, Codruţa Kovesi spune că vrea să-i identifice pe cei care oferă presei informaţii din dosare.
„Totodată, se va implementa un mecanism prin care procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice vor avea un regim special, folosind autoritatea de emitere de certificate digitale deja existentă, astfel încât fiecare persoană care accesează aceste documente să folosească semnătura electronică, pentru a putea stabili astfel sursa unor eventuale documente apărute în presă“, arată Kovesi în proiectul de management.
Şi controversată şi apreciată
Laura Codruţa Kovesi are un CV în care primează intervalul 2006-2012 petrecut la şefia Parchetului General, în care şi-a atras, asemenea lui Daniel Morar, renumele de om al preşedintelui Traian Băsescu, adversarii politici ai acestuia şi ai PDL invocând un caracter părtinitor în anumite acţiuni declanşate de procurori, cea mai recentă fiind declanşată după referendumul din 2012 de demitere a şefului statului.
Între 1995 şi 1999, Laura Codruţa Kovesi a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, iar din 1999 până în 2000, la Parchetul Tribunalului Sibiu.
18 ani de experienţă ca procuror
Din 2000, a ocupat funcţia de procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, iar doi ani mai târziu, pe cea de procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul Parchetului Tribunaluli Sibiu.
În aceeaşi instituţie, a fost timp de două luni (1 septembrie 2004 - 1 decembrie 2004) procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică.
Din 2004, Kovesi a fost magistrat la DIICOT Sibiu, instituţie pe care a şi condus-o în 2006. Începând cu 2 octombrie 2006, a ocupat funcţia de procuror general al României.
Kovesi a fost detaşată la Ministerul Afacerilor de Externe, din octombrie 2012, pentru o perioadă de trei ani, ocupând funcţia de Înalt reprezentant la Misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.
Fostul procuror general a fost decorat în mai 2011 de preşedintele Franţei cu „Ordinul Naţional al Meritului“, iar în 2007 şi 2011 a primit din partea directorului Secret Service al SUA „Certificatul de apreciere pentru recunoaşterea eforturilor speciale şi a contribuţiei superioare la responsabilităţile de aplicare a legii de către United States Secret Service“.
Alina Bica vrea un sistem informatic mai performant
Procurorul Alina Mihaela Bica, propusă pentru şefia DIICOT, are printre priorităţi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public (MP).
Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale“.
17 ani de experienţă ca procuror
Alina Mihaela Bica, propusă de premierul Victor Ponta pentru şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), are 17 ani de experienţă ca procuror.
Începând din 2004, ea a fost procuror şef de birou la DIICOT, iar apoi procuror şef de serviciu la aceeaşi instituţie.
CV-ul Alinei Bica include şi trei ani ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei, din ianuarie 2009 până în mai 2012.
Elena Hossu vrea poliţie judiciară proprie la DIICOT, după modelul de la DNA
Elena Giorgiana Hossu, propusă pentru postul de adjunct al şefului DIICOT, are ca principal obiectiv crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară celei de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Aceasta arată în proiectul de management că unul dintre obiectivele sale strategice este o practică judiciară unitară.
„Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene“ a scris Hosu în proiect.
Obiectivele strategice ale Elenei Hossu sunt consolidarea capacităţii de reacţie la fenomenul infracţional, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurilor şi a personalului auxiliar, dar şi o practică judiciară.
Hossu, propusă de premierul Victor Ponta pentru postul de adjunct al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), are o experienţă de 17 ani ca procuror, dar şi experienţă managerială.
Magistratul primea din partea CSM, pentru activitatea din 2004, calificativul „foarte bine“ la momentul propunerii sale pentru funcţia de şef Birou de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare din cadrul DIICOT.
Elena Hossu l-a anchetat pe omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru pentru fraudarea societăţii CICO cu 3,65 milioane de dolari.
Miercuri, prima zi de audierilor
Procurorul Tiberiu Niţu a apărut miercuri, pentru a doua oară, în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în calitate de candidat la conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Acesta a mai fost audiat, în aceeaşi calitate, şi pe 22 noiembrie 2012, atunci când a primit aviz negativ atât din partea CSM, cât şi din partea lui Traian Băsescu.
Tot miercuri au mai răspuns la întrebările membrilor Secţiei pentru procurori a CSM procurorii Bogdan Licu propus pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi Codruţ Olaru care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general.
În baza acestor interviuri, dar şi a proiectelor de management înaintate de candidaţi, CSM va da vineri avizul consultativ către Ministerul Justiţiei şi către preşedintele ţării, cel care are ultimul cuvânt în numirea şefilor la parchete.
Se încarcă comentariile...
