Facebook: mesajele simple şi scurte, apropiate de cele folosite de strămoşii noştri?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mesajele scurte şi simple specifice reţelei de socializare seamănă cu cele pe care şi le transmiteau strămoşii noştri, spun autorii studiului FOTO AFP
Mesajele scurte şi simple specifice reţelei de socializare seamănă cu cele pe care şi le transmiteau strămoşii noştri, spun autorii studiului FOTO AFP

În cele mai îndepărtate vremuri ale omenirii, comunicarea cu celălalt se realiza prin mesaje scurte, de obicei de atenţionare cu privire la o problemă urgentă.

Potrivit unui nou studiu, actualizarea statusului pe Facebook este una dintre metodele care ne permite să comunicăm din nou astfel, se arată într-un articol publicat pe site-ul redorbit.com. Prin urmare, este mai probabil să ne amintim postările de pe Facebook decât alte forme ale cuvântului scris.

Cercetarea condusă de Laura Mickes, de la Universitatea Warwick, a descoperit că oamenii nu sunt doar mai predispuşi să îşi amintească postările de pe Facebook în detrimentul selecţiilor de pasaje din cărţi, dar şi le amintesc şi cu mult mai bine în comparaţie cu imaginile.

Pentru a realiza acest studiu, echipa a luat statusuri anonime de pe Facebook şi le-a scos din contextul afilierii la reţeaua socială. Apoi cercetătorii au aşezat aceste fragmente alături de alte fotografii şi scrieri. În primul set de teste, participanţii şi-au amintit mai degrabă ceea ce a fost scris pe Facebook decât propoziţiile extrase din cărţi.

„Am fost surprinşi să vedem cât de bine îşi amintesc postările de pe Facebook în comparaţie cu alţi stimuli“, a  spus Mickes. „Aceste diferenţe sunt similare cu cele dintre amnezici şi oamenii cu o memorie sănătoasă“, a continuat ea.

Într-un al doilea test, participanţii şi-au amintit de aproape trei ori mai bine postările de pe Facebook decât orice altceva. Micke şi echipa sa sunt de părere că oamenii tind să îşi amintească aceste postări deoarece apar într-o formă spontană, liberă de constrângeri şi conţin adesea informaţie, de obicei din categoria zvonurilor.

Analizând mai atent rezultatele, cercetătorii mai cred că acest tip de informaţie este redactat în modul în care creierul uman gândeşte. În loc să fie cizelat în scop jurnalistic, academic sau literar, limbajul este mult mai apropiat de un „discurs natural“.

Descoperirile noastre poate nu sunt surprinzătoare atunci când cineva ia în considerare importanţa memoriei şi a sferei sociale în supravieţuirea oamenilor“ de-a lungul istoriei, explică o altă cercetătoare, Christine Harris.

„Învăţăm despre recompense şi ameninţări de la alţii. Deci are sens faptul că minţile noastre sunt setate să fie în mod special atente la activităţile şi gândurile altora şi să îşi amintească informaţia conţinută de acestea“.

În ciuda dezvoltării tehnologiei şi a evoluţiei cuvântului scris de-a lungul a 5.000 de ani, Mickes spune că în prezent creierul uman este încă setat să îşi amintească aceste forme de comunicare.  Ea spune că acest studiu poate fi utilizat pentru a arăta tipurile de informaţie pe care creierul nostru şi le aminteşte.

„Să scrii ce este uşor şi rapid de generat este şi simplu de memorat – cu cât este mai informal şi mai puţin editat, cu atât este mai uşor de citit“,spune Mickes. „Acest fapt ar putea ajuta la elaborarea unor unelte educaţionale, dar poate să ajute şi în comunicare sau în advertising“, conchide ea. 

Știri Interne



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite