Festivalul George Enescu

articolul anterior articolul urmator

Opera „Ifigenia în Taurida”, la Ateneu, pe 6 septembrie

0
9 Aug 2019 11:51:53
Autor: Redacţia Adevărul
Orchestra of the Age of Enligtenment
Orchestra of the Age of Enligtenment

Vineri, 6 septembrie, de la ora 22.30, în cadrul seriei Concertele de la miezul nopţii, de la Ateneul Român, Orchestra of the Age of Enlightenment, dirijată de Laurece Cummings, va interpreta „Ifigenia în Taurida” de Cristoph Willibald Gluck.

Text de Ligia Ardelean

Christoph Willibald Gluck (1714–1787), personalitate muzicală de prim rang în epoca sa, a  creat în diverse genuri dar mai ales operă, impunându-se şi rămânând în posteritate ca reformatorul acesteia. Născut în Bavaria habsburgică însă având ascendenţă boemiană, a compus doar opere italiene şi franceze sintetizând oarecum cele două stiluri. A eliberat totodată genul de virtuozitatea vocală barocă şi i-a conferit în schimb expresivitate autentică, într-o gamă largă de trăiri sufleteşti. „Simplitate, adevăr, naturaleţe” au fost obiectivele sale, concretizate în opere cum ar fi (enumerându-le doar pe cele mai cunoscute) „Orfeu şi Euridice”, „Alcesta”, Ifigenia în Aulida” sau „Ifigenia în Taurida”. N-a scăpat influenţei lui Gluck nici genialul său contemporan mai tânăr W. A. Mozart; i-au fost adepţi, declaraţi sau nu, urmaşi iluştri precum Weber, Wagner, Berlioz.

„Iphigénie en Tauride”, penultima în lunga listă a operelor lui Gluck, a fost totodată a 5-a  compusă de el pentru scena franceză, având o triumfală premieră absolută la Paris, în 1779. A cunoscut ulterior o versiune germană şi una italiană, uşor diferite faţă de originalul francez care a rămas cel mai popular. Toate recitativele sunt acompaniate orchestral, majoritatea lor fiind mai degrabă expresive ariosi; unele, mai extinse şi mai complexe, se transformă în adevărate scene în care acţiunea evoluează fluent sporind tensiunea dramatică. Ariile (inclusiv cele cu caracter eroic) sunt lipsite de fiorituri, corul câştigă mult în importanţă, orchestra devine un sugestiv comentator al vocilor având totodată şi pagini de sine stătătoare, cu pondere mai semnificativă în acţiune decât tradiţionalele momente coregrafice, practic eliminate. Conform obiceiului însă, Gluck se autopastişează reluând ici-colo secvenţe din lucrări anterioare.

Libretul îi aparţine lui Nicolas-François Guillard, inspirat fiind de piesa omonimă a lui Euripide. 

            Actul I. Ifigenia este preoteasă în templul Dianei din Taurida, după ce fusese răpită de zeiţă când tatăl ei, Agamemnon, vrusese să o sacrifice zeilor pentru a putea porni în Războiul Troian. La rugămintea preoteselor, zeii potolesc furtuna stârnită pe mare (ilustrarea ei orchestrală ţinând loc de uvertură), dar Ifigenia rămâne tulburată căci aflase dintr-un vis cum mama ei, Clitemnestra, îl ucisese pe Agamemnon fiind la rându-i omorâtă de Oreste din răzbunare filială. Visul o înfăţişase apoi pe ea însăşi în ipostază fratricidă, astfel că, îngrozită, cere ajutorul Dianei (Ô, toi qui prolongeas mes jours”).

            Thoas, regele locului are şi el negre presimţiri („De noirs pressentiments”) căci oracolul prezisese că orice străin venit pe mare şi lăsat în viaţă îi va aduce nenorocire. Deci atunci când vor fi găsiţi pe ţărm doi tineri greci, îi va închide spunându-le că vor fi jertfiţi, conform uzanţei locului.

            Actul al II-lea. Străinii captivi sunt Oreste – fratele Ifigeniei – şi prietenul lui, Pilade; cel dintâi învinovăţindu-se pentru soarta care-i aşteaptă („Dieux qui me poursuivez”), cel de-al doilea asigurându-l că e fericit să-i fie alături şi-n moarte precum în viaţă („Unis dès la plus tendre enfance”). Somnolenţa care-l cuprinde mai apoi pe Oreste („Le calme rentre dans mon coeur”) va fi tulburată însă de viziunea furiilor, răzbunătoare pentru matricidul său.

            La sosirea Ifigeniei cei doi fraţi nu se recunosc; interogat, el confirmă până la un punct faptele din visul ei, spunându-i însă că şi Oreste şi-ar fi aflat moartea mult dorită, veste ce sporeşte jalea Ifigeniei (Ô, malheureuse Iphigénie!”)

            Actul al III-lea. Tulburată de chipul străinului care îi aminteşte de fratele ei („D’une image, hélas! trop chérie”), Ifigenia vrea să-l salveze. Se adresează însă ambilor captivi cu promisiunea libertăţii pentru cel ce va duce în Argos o solie din partea ei, eludând astfel ordinul lui Thoas (terţetul „Je pourrais du tyran tromper la barbarie”). Cei doi acceptă, ea îl alege pe Oreste, acesta încearcă să-şi convingă prietenul să-l înlocuiască (duetul „Et tu prétends encore que tu m’aimes”) însă este refuzat („Ah! mon ami, j’implore ta pitié!) Atunci o determină chiar pe Ifigenia să-l trimită pe Pilade, care va pleca jurând să-l salveze („Divinité des grandes âmes!”)

            Actul al IV-lea. Ifigenia însăşi trebuind să oficieze sacrificarea străinului, cere ajutorul Dianei („Je t’implore et je tremble”), dar în timpul ritualului Oreste îi invocă numele şi cei doi fraţi se recunosc. Intempestiv, apare Thoas şi ordonă gărzilor să-i ucidă, dar va fi el însuşi doborât de Pilade, întors în fruntea unei cete de greci. Coboară apoi Diana, dea ex machina (Arrêtez! Écoutez mes décrets éternels”), cere ca statuia ei – pângărită de sacrificiile umane ale sciţilor din Taurida – să fie redată grecilor, iartă crima lui Oreste, îl trimite să domnească în natalul Micene însoţit de Ifigenia şi se ridică apoi printre nori, în armoniile unui apoteotic cor final („Les dieux, longtemps en courroux”).

PROGRAM

Vineri 6 septembrie ora 22.30 

CONCERTELE DE LA MIEZUL NOPŢII

Ateneul Român

ORCHESTRA OF THE AGE OF ENLIGHTENMENT

LAURENCE CUMMINGS  dirijor

CHRISTOPH WILLIBALD GLUCK – „IFIGENIA ÎN TAURIDA”

ANNA CATERINA ANTONACCI Ifigenia (mezzosoprană)

CHRISTOPHER MALTMAN Oreste (bariton)

TOBY SPENCE Pylade (tenor)

ANDREW FOSTER-WILLIAMS Thoas (bas-bariton)

MARY BEVAN Diane (soprană)

SOFIA LARSSON* Femeie greacă (soprană)
MIRIAM ALLAN Prima preoteasă (soprană)
JESSICA CALE A doua preoteasă (soprană)
DINGLE YANDELL* Scit (bas-bariton)
BRIAN MCALEA Preot (bariton)

*cântăreţii marcaţi cu * fac parte din proiectul „Rising Stars”. „Rising Stars” desemnează tineri artişti remarcabili selectaţi de OAE prin concurs. Programul se desfăşoară odată la doi ani şi atrage sute de aplicaţii din Marea Britanie şi din străinătate. Dingle Yandell afost selectat pentru programul 2017-2019, iar Sofia Larsson, pentru perioada 2019-2021.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii