Muzica secolului XXI: În pas cu timpul, în pas cu muzica

Arvo Pärt

Festivalul Enescu propune şapte evenimente dedicate exclusiv muzicii secolului XXI, lucrări contemporane,  care vor putea fi ascultate în cadrul concertelor de la Sala Radio.

Text de Cleopatra David

În galeriile de artă din marile muzee ale lumii, dispunerea lucrărilor este, de regulă, cronologică, cu excepţia cazului în care sunt organizate expoziţii tematice. Traversând secole de pictură, trecerea de la o epocă la alta, de la un curent la altul, apare firească, iar în momentul în care ajungi în faţa lui Picasso, opera lui nu te mai poate surprinde, din moment ce ai văzut tot ce duce către ea. Mai departe, arta contemporană se desfăşoară pe multe planuri, reproducând din ce în ce mai puţin realitatea şi intrând mai mult şi mai adânc în psihicul oamenilor, redând idei, viziuni sau fiind veritabile manifeste politice şi sociale. Se întâmplă uneori ca, după ce ai parcurs aceste galerii şi ai ajuns „la zi”, să te rătăceşti printre picturi din secolul al XVI-lea şi acelea să ţi se pară şocante şi nenaturale.

Minimalismul religios al lui Arvo Pärt

Festivalul Enescu este o galerie sonoră, în care exponatele sunt atât orchestre, dirijori şi solişti, cât, mai ales, compozitori, stiluri, curente, epoci muzicale, în anul 2017 inaugurând seria concertelor de muzică nouă. Ediţia din acest an propune şapte evenimente dedicate exclusiv muzicii secolului XXI, însă lucrări contemporane, unele chiar în primă audiţie, vor putea fi ascultate şi în cadrul concertelor de la Sala Palatului, de la Ateneu sau din seria Bucureştiul Creativ. Pentru concertele de la Sala Radio, sunt invitate cinci dintre orchestrele filarmonicilor din ţară (Cluj, Bacău, Timişoara, Iaşi şi Sibiu), Orchestra Simfonică Bucureşti (prima orchestră privată din România) şi Orchestra de Cameră Dogma (Bremen, Germania), ansamblu condus de Mikhail Gurewitsch. Vor fi audiate lucrări de Pascal Dusapin, Dan Dediu (foto dreapta), Tim Benjamin, Salvatore Sciarrino, Avishai Cohen, Cornel Ţăranu, Jiří Kadeřábek, Adrian Iorgulescu, Jonathan Dove, Jessie Montgomery, Remus Georgescu, Dieter Ammann, Fazil Say ş.a. În complementaritate cu seria concertelor de muzică nouă, Forumul Internaţional al Compozitorilor este organizat la Universitatea Naţională De Muzică Bucureşti, aducând împreună muzicienii ale căror creaţii sunt interpretate în festival, interpreţi, studenţi etc., totul sub coordonarea compozitorului şi profesorului Dan Dediu. În cadrul conferinţelor şi dezbaterilor forumului vor fi abordate subiecte legate de curentele muzicii noi şi legătura lor cu societatea în care trăim. Calendarul conferinţelor este disponibil pe site-ul festivalului.

Un concert pe care nu ar trebui să-l ratăm este cel susţinut de Filarmonica Mării Baltice pe 31 august la ora 16.30 la Ateneul Român, sub conducerea lui Kristjan Järvi (nimeni altul decât fratele lui Paavo Järvi). Programul conţine trei lucrări semnate de Arvo Pärt, compozitorul activ cel mai cântat din lume în perioada 2011-2018: „Cântecul lebedei”, „Fratres” şi „Passacaglia pentru vibrafon şi instrumente cu coarde”. Muzica lui Arvo Pärt este asociată în special cu minimalismul, compozitorul creând propriul stil de compoziţie numit tintinnabuli (clopoţei), inspirat de cântul gregorian, dar a abordat şi neoclasicismul, fiind un cercetător ardent al polifoniei renascentiste.

Folosirea limbajului serial în primii ani de creaţie, dar mai ales a subiectelor religioase i-au adus compozitorului estonian critici din partea regimului comunist sovietic, lucrarea „Credo” pentru pian, cor şi orchestră fiind interzisă.

„Where are You?“, compusă pentru Simon Rattle

„Cântecul lebedei”, care va fi ascultat în 31 august, este scris în versiunea orchestrală în anul 2014, însă la origine este o piesă pentru cor şi orgă numită „Littlemore Tractus” şi  scrisă pe versurile Cardinalului John Henry Newman, canonizat acum doi ani.

„Fratres”, a doua piesă din program, datează din anul 1977 şi a fost folosită în coloana sonoră a mai multor filme, printre care „There Will Be Blood” („Va curge sânge”, 2007) şi „The Place Beyond the Pines” („Locul dintre pini”, 2012).

„Passacaglia pentru vibrafon şi instrumente cu coarde” este o altă rescriere datând din anul 2007 a unei lucrări pentru vioară şi pian, care a fost comandată de Concursul Internaţional de vioară de la Hanovra din 2003.

La Sala Palatului, pe 30 august, vom putea asculta în interpretarea London Symphony Orchestra prima audiţie a lucrării „Where are You?” a lui  Ondřej Adámek, compusă special pentru mezzosoprana Magdalena Kožená şi Sir Simon Rattle.

Pe 25 septembrie, la Sala Radio, „Orchestra de cameră Dogma” încheie seria concertelor de muzică nouă cu un program având lucrări de Cornel Ţăranu, Efrem Podgaits, Gavin Bryars, Mikhail Gurewitsch şi Michael Nyman. „When Ingrid met Capa” de Michael Nyman, aflat pe coloana sonoră a filmului „Ingrid Bergman in Her Own Words”(„Ingrid Bergman în propriile-i cuvinte”) şi Concertul pentru bayan Nr.2 Viva voce de Efrem Podgaits cu siguranţă vor trezi emoţii participanţilor. Cornel Ţăranu declara într-un interviu acum 10 ani că „atunci când reuşeşti să transmiţi emoţie, ai rezolvat esenţialul”.

Foto dreapta: Pe Ksenija Sidorova o vom putea vedea şi asculta la Sala Radio în concertul pentru bayan Nr.2 „Viva voce“ de Efrem Podgaits

Muzica secolului XXI poate sau nu să „gâdile plăcut urechile”. De la un astfel de concert, de multe ori nu pleci fredonând teme, dar poţi spune cu siguranţă dacă ceva în interior s-a schimbat.

Aşa cum muzica lui Beethoven, Mahler şi Stravinski a fost nouă la vremea fiecăruia dintre cei trei compozitori şi cum aceştia au adus revoluţii în muzică, unele nu fără scandal, avem ocazia să fim, în aceste concerte, vecini cu istoria.

Este muzica noastră, scrisă acum, în timp ce ne cumpărăm măşti şi dezinfectanţi. Unii avem suficienţi ani înainte pentru a vedea ce muzică trece proba timpului şi, de ce nu, poate noi decidem ce se va asculta peste 200 de ani.

Articol realizat cu sprijinul Raiffeisen Bank