Festivalul George Enescu

articolul anterior articolul urmator

Operele lui Enescu, în festival. Marele compozitor o asemăna pe Maruca Cantacuzino cu zeiţa Isis

0
27 Aug 2021 13:00:57
Autor: Ionela Roşu
George Enescu
George Enescu

La împlinirea a 140 de ani de la naşterea genialului compozitor, cea de-a 25-a ediţie a Festivalului care-i poartă numele se întrece în a prezenta în concert lucrări enesciene. De la poemul „Isis“, rar cântat, la opera inedită „Strigoii“, trecând prin arpegiile înzestratei Teodora Enache-Brody, „avem 37 de lucrări enesciene în program“.

Principalul motiv de atracţie pentru public, legat de muzica lui George Enescu în festival, este momentul în care cunoscuta interpretă Teodora Enache-Brody va prezenta versiunea vocală a Rapsodiilor I şi a II-a de George Enescu, într-un concert extraordinar pe care îl va susţine pe 18 septembrie, la Opera Naţională Bucureşti, împreună cu Călin Grigoriu la chitară, Andrei Kivu la violoncel, Joca Perpignan la percuţie şi având drept invitat special Corul Operei Române.

Concertul „Unind Lumi – De la Beethoven la Enescu” va conduce publicul într-o călătorie interioară surprinzătoare, în care Teodora Brody, versatilă şi creativă, va îmbina elemente ale muzicii clasice cu spontaneitatea jazzului, precum şi cu adâncimea şi forţa doinei.

Rezultatul va fi un program în care Teodora Brody va prezenta versiuni vocale unice la nivel mondial ale unor opusuri clasice instrumentale, dintre care unele în premieră: „Rapsodiile“ I şi a II-a de George Enescu, „Patetica“ şi „Moonlight Sonata“ de Beethoven, „Dansurile româneşti“ de Bartok şi „Canon“ de J. Pachelbel.

„Enescu şi contemporanii săi“

Aceasta este a doua participare a Teodorei Brody la evenimentele prilejuite de Festivalul Enescu, după concertul din 2019 care a fost sold-out. Biletele urmează să fie puse în vânzare pe site-ul Operei Române.
„În program sunt lucrări noi – opere de Korngold, Zemlinsky, Berg, Enescu –, formaţii şi artişti noi (peste 30), proiecţii”, explică domnul Mihai Constantinescu, preşedintele Artexim.

Primele spectacole cu muzica lui George Enescu din Festival vor avea loc însă chiar în primul weekend al manifestării artistice şi vor conţine o lucrare cel puţin surprinzătoare. După concertul de deschidere de la Sala Palatului de sâmbătă (avându-l la pupitrul dirijoral pe reputatul dirijor de origine estonă Paavo Järvi, solistă una dintre cele mai celebre violoniste ale lumii: Hilary Hahn), care conţine, chiar în prima parte, o primă lucrare enesciană: „Rapsodia Română“ în re major op. 11 nr. 2 (urmată, după pauză, de lucrări de Sibelius şi Rahmaninov), în următoarea zi, duminică seara, la Sala Palatului, între orele 19.30 şi 21.15, va apărea celebra London Symphony Orchestra, alături de autohtonii de la Corul Academic Radio (dirijor: Sir Simon Rattle, dirijorul corului: Ciprian Ţuţu). Programul conţine o lucrare cel puţin bulversantă: Enescu – „Isis“ (e vorba despre mitul zeiţei egiptene, nu are legătură cu Statul Islamic – aici vor interveni cântăreţii corişti de la Corul Radio), alături de două simfonii de Stravinski şi de o altă lucrare de Enescu: „Rapsodia Română“ în la major op. 11 nr. 1.

„În anul 1996, Pascal Bentoiu – autorul completării cu ţesătură orchestrală sau camerală a schiţelor rămase de la George Enescu pentru Simfoniile a IV-a şi a V-a şi pentru Trio-ul cu pian în la minor – descoperea, în arhivele Muzeului «George Enescu», schiţa unui nou «proiect» al compozitorului, datat 1923: «Isis», pentru cor şi orchestră. Ideea acestui vast «Adagio simfonic», cum îl numeşte exegetul enescian, se conturează în mintea lui Enescu imediat după perfectarea planului general al operei «Oedipe» (1921-1922)“, a explicat muzicologul Despina Petecel Theodoru.

Un omagiu pentru Maruca

„Multitudinea reminiscenţelor oedipiene – a) cele din episodul dramatic în care, ajuns la «răscrucea a trei drumuri», eroul, chinuit de incertitudini, oscilează în alegerea unuia dintre ele, din dorinţa de a evita tragicul destin, şi b) cele transfigurate din final, când Oedipe moare în plină lumină, intrând în veşnicie – transformă poemul «Isis» într-o stranie reducere la scară, post factum, a planului monumental al tragediei lirice“, susţine muzicologul.

„E ca şi când Enescu ar fi simţit nevoia să rămână învăluit în trena aburului protector al transcendenţei, până la sfârşit – Vox Maris op. 31 şi Simfonia de cameră op. 33 – trecând prin Simfonia a III-a, cu cor, op. 21 –, Isis având afinităţi de substanţă cu fiecare dintre ele. Pe de altă parte,

lucrarea pare a fi şi un omagiu discret adus Marucăi, «stăpâna» absolută a sufletului său, întruchipare a «eternului feminin», pe care compozitorul obişnuia s-o mai numească şi Isis, asemuind-o cu zeiţa-mamă, zeiţa-universală din mitologia egipteană.

În orice caz, mini-poemul acesta e o adevărată bijuterie sonoră, o jerbă florală îmbibată de lumina şi de puritatea edenice picurate de vocalizele volatile ale corului de soprane. Meritul îi revine lui Pascal Bentoiu, care a reuşit să păstreze şi să redea cu maximă acurateţe spiritul enescian, neavând la dispoziţie decât o schiţă“, precizează Despina Petecel Theodoru.
 

Enescu meets Eminescu

Un alt moment de vârf al actualei ediţii îl constituie reprezentarea unei opere inedite enesciene, intitulată tenebros… „Strigoii“. Nu este însă decât o transpunere a bine-cunoscutului poem eminescian cu acelaşi titlu, unul dintre cele mai semnificative ale marelui autor. Cele două genii naţionale, tutelare am putea spune ale spiritului românesc, se întâlnesc astfel într-o sinteză artistică unică.

Soprana Rodica Vică revine la Festivalul Enescu într-un eveniment deosebit: oratoriul enescian „Strigoii“, în interpretarea Orchestrei Filarmonice George Enescu, sub conducerea dirijorală a lui Gabriel Bebeşelea. Evenimentul va avea loc în ziua de joi, 23 septembrie, între orele 16.30 şi 19.00.
 

Vlad Ivanov ne povesteşte „Peer Gynt“

Distribuţia va fi următoarea: Rodica Vică – Regina (soprană), Alin Anca – Narator, Tiberius Simu – Arald (tenor), Florin Estefan – Vrăjitorul (bariton). Totodată, în prima jumătate a concertului, va putea fi audiat poemul simfonic „Peer Gynt op. 23“ al lui Edvard Grieg, după Ibsen (o altă întâlnire între două genii naţionale, de data aceasta norvegiene), avându-l în partitura povestitorului pe bine-cunoscutul actor Vlad Ivanov.

În ce priveşte orchestra care se va produce, „de mai bine de 140 de ani, Orchestra Filarmonică George Enescu a făcut să bată inima vieţii muzicale româneşti chiar în centrul Bucureştiului, la Ateneul Român, locul unde tradiţionalul se îmbină cu modernul. Spaţiul generos, atât spectaculos, cât şi solemn, le-a permis iubitorilor de muzică să asculte lucrări de mari compozitori clasici, precum şi contemporani“, consideră organizatorii.
 

37 de lucrări enesciene în program

Nu în ultimul rând, Muzeul Naţional „George Enescu“ sărbătoreşte 140 de ani de la naşterea lui Enescu printr-o mini-stagiune dedicată Creaţiilor camerale de muzică românească în trei evenimente desfăşurate la Sala „George Enescu“ a Universităţii Naţionale de Muzică: Cvartetul Gaudeamus (29 august), Recital de Lieduri (12 septembrie) şi Ansamblul Profil (19 septembrie).

„Avem 37 de lucrări enesciene în program. Enescu este prezent, ne priveşte de acolo de sus şi cred că ne mulţumeşte tuturor pentru efortul pe care îl facem“, conchide directorul Mihai Constantinescu.

Articol realizat cu sprijinul Raiffeisen Bank

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările