10 ani de UE. Ce a câştigat România în ultimul deceniu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România a sărbătorit, la 1 ianuarie 2017, primul deceniu în Uniunea Europeană, organism care adus nenumărate avantaje românilor, de la libera circulaţie în Europa până accesul pe piaţa muncii şi la studii în marile universităţi de pe bătrânul continent, potrivit analizei specialiştilor.

Primul deceniu în Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007 – 1 ianuarie 2017, le-a adus românilor, în primul rând, libertate de mişcare în interiorul acestui organism european în care ţara noastră a intrat după negocieri care au început în februarie 2000. De aseemnea, accesul la piaţa muncii a fost un beneficiu vizibil. „În primul rând, România a câştigat câteva miliarde bune în fiecare an şi nu vorbesc aici de fondurile europene, pentru că după câte am văzut la noi e mereu greu de atras aceste fonduri. Mă refer banii aduşi de milioanele de români care pot lucra în UE. Posibilitatea circulaţiei şi a muncii în UE sunt indiscutabil, cele mai mari beneficii pentru România. Un alt beneficiu: faci parte din zona decidentă. Nu folosim la maxim acest aspect care ţine de apartenenţa la UE. Însă, suntem acolo şi contează acest lucru““, a declarat pentru „Adevărul“ sociologul Alfred Bulai.  

Aceleaşi două aspecte sunt subliniate şi de analistul politic George Jiglău, cel care punctează faptul că intrarea în UE a avut un impact important asupra dezvoltării României. „Faptul că suntem într-un club atât de select aşa cum e UE contează mai mult decât ne dăm noi seama. Suntem implicaţi în luarea deciziilor, suntem o ţară mare din UE, avem o delegaţie considerabilă în Parlamentul European. Avem acces la fonduri europene, însă nu le-am accesat suficient. De-a lungul acestor 10 ani am avut momente în care am avut o putere de decizie şi mare, iar aici amintesc anii în care Dacian Cioloş a fost comisar pe Agricultură. De asemenea, românii au putut munci în diferite colţuri ale Europei şi au adus sume mari de bani“, a precizat George Jiglău.

Momentul prielnic

Pe de altă parte, Alfred Bulai a punctat că intrarea României în UE a venit într-un moment în care economia internă era pe trend ascendent, ceea ce a făcut ca momentul să fie cu atât mai mult apreciat de români. „Intrarea noastră în UE a avut loc într-un moment ultra-prielnic economic pentru România. Era guvernarea Tăriceanu, dar calitatea vieţii începuse să crească încă din ultima parte a guvernării Năstase, în 2004. A crescut exponenţial în guvernaea Tăriceanu şi s-a menţinut până spre sfârşitul lui 2009, când asistăm la un recul fantastic“, a completat sociologul Bulai. 

Specialiştii au atras atenţia şi asupra unor aspecte precum inexistenţa dezbaterilor reale în ceea ce priveşte rolul României în UE, ceea ce a dus şi lipsa unor mişcări contestare ale proiectului european, aşa cum se întâmplă în ţări ca Marea Britanie, Spania, Italia sau Franmţa.

„Din păcate, dezbaterile noastre privind UE sunt anemice, ca să nu spun că lipsesc. A fi membru în UE presupune să fii şi activ. Nu suntem acolo doar să primim de pomană sau o prăjitură. E o luptă permanentă de interese şi trebuie să te aliezi cu alţii pentru obiectivele tale.  De asemenea, interesant e că nu avem reacţii viscerale împotriva UE, aşa cum au aproape toate ţările din UE, unde lumea e împărţită între proeuropeni şi antieuropeni. La noi nu există un curent antieuropean. Nu avem niciun partid care să susţină ieşirea din UE“, a afirmat Alfred Bulai.

Totodată, analistul politic George Jiglău a atras atenţia că printre lucrurile pozitive sunt şi monitorizarea prin Mecansimul de Cooperare şi Verificare, în condiţiile în care unii actori au încercat să destabilizeze statul de drept. În plus, Jiglău consideră că România nu a fost afectată până acum de fenomentul migraţiei, cu toate că subiectul a intens mediatizat, însă numărul de imigranţi în România nu e pentru moment îngrijorător.

Câştigurile economice

În perioada 2007-2016, economia României a crescut cu 75%,  iar investiţiile străine s-au dublat. Primii zece ani ca stat membru au adăugat un plus de 62 de miliarde de euro PIB-ului României, de la 98 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2006 la peste 172 de miliarde de euro în 2016.

Dacă, înainte de intrarea în UE, companiile vindeau mărfuri în afara ţării în valoare de 25 miliarde de euro, exporturile au fost de peste 42 miliarde de euro numai în primele 9 luni din 2016.

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat şi atragerea de fonduri în valoare de 39,9 miliarde de euro. După ce scădem contribuţia plătită de România la bugetul comunitar, rămânem cu un plus de 26,5 miliarde de euro.

Salariul mediu net pe economie era echivalentul a 312 de euro la 1 ianuarie 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană şi până acum s-a mărit doar cu doar aproximativ 150 de euro, la 459 euro. Intrarea în UE i-a avantaj cel mai mult pe cei care lucrează în industria IT, în condiţiile în care numai în Cluj lucrează aproximativ 15.000 de specialiştii în domeniul IT. Pe de altă parte, la nivel naţional circa 150.000.

Reacţiile politicienilor: între optimism şi dezamăgire

Premierul Dacian Cioloş, fost comisar european, a declarat că pentru România cei zece ani de când este în Uniunea Europeană au însemnat „zece ani de creştere, de dezvoltare şi de consolidare a democraţiei”.

„Zece ani în Uniunea Europeană, pentru România, înseamnă zece ani de creştere, de dezvoltare, de consolidare a democraţiei. Pentru oamenii din România, zece ani în Uniunea Europeană se pot vedea aproape zilnic, de la tinerii care au posibilitatea să studieze, să aibă experienţe profesionale în ţări din Uniunea Europeană până la primarul de comună rurală, care, cu fonduri europene, a reuşit să facă pentru săteni un drum mai acătării", a spus Dacian Cioloş, într-un mesaj video postat pe pagina de Facebook a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea ,cosnideră că România a fost un membru „devotat, respectuos şi civilizat” al UE, iar parcursul european al ţării noastre trebuie să continue, dar „nu trebuie să mai fim doar contributori, ci şi beneficiarii avantajelor de a fi stat european“ De asemenea, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a subliniat că aderare României, în perioada când el era premier, a fost „o reuşită istorică“. „În cei 10 ani am învăţat o lecţie importantă: «singurătatea geopolitică» nu este acceptabilă pentru ţări ca România şi pentru nici o ţară din Europa de Sud – Est sau din Europa de Est. Am învăţat lecţii importante despre oportunităţile oferite de aderarea la UE”, a declarat Tăriceanu.

Singurul fost premier care a s-a declarat dezagămit de primul deceniu în UE a fost Adrian Nătase. Acesta a blamat destructurarea clasei politice şi „sevilismul câtorva instituţii, „Primul deceniu s-a dovedit, oarecum, dezamăgitor. Aş spune că noi nu am ştiut să utilizăm potenţialele avantaje. Iar cei de la Bruxelles, cu complicitatea unor lideri de la Bucureşti, s-au bucurat să redistribuie sumele care ne reveneau (..). Controlul societăţii româneşti şi destructurarea clasei politice s-a făcut, ieftin, prin cîteva ong-uri şi câteva slogane - «statul de drept», «anti-corupţie», «criterii de integritate». Dar şi cu lipsa de înţelepciune şi servilismul câtorva instituţii ale statului «român»“, a afirmat Năstase. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite