În absenţa votului prin corespondenţă, evenimentele din noiembrie 2014 se vor repeta şi în 2016

În absenţa votului prin corespondenţă este aproape sigur că  persoanele care îl blochează azi vor da socoteală justiţiei în 2017 pentru acest blocaj, aşa cum dau azi organizatorii alegerilor din diaspora din 2014. Victor Ponta declară că organizarea votului pentru diaspora a fost o decizie politică greşită, o proastă organizare, pentru care a plătit politic prin pierderea alegerilor.

Mai spune Victor Ponta că atât el cât şi ministrul  de externe Titus Corlatean au respectat legea.

Cadrul Juridic

Constituţia României

ARTICOLUL 36

(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

ARTICOLUL 81

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în 2011

Art.12

(1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la art. 11 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunostinta publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.

Noul Cod Penal

Art. 385

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Art 297

- Abuzul în serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane

Art. 298

Neglijenţa în serviciu

Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, strict pe lege se putea da ordonanţă de urgenţă pentru suplimentarea numărului secţiilor de vot din străinătate.

Vinovăţia guvernului, a lui Victor Ponta şi a ministrului Corlăţean.

De ce se fac vinovaţi guvernul, Victor Ponta şi Titus Corlăţean? Pentru că n-au luat toate măsurile necesare care să asigure dreptul fundamental la vot, prevăzut de Constituţia României.

Nu spune nici o lege câte anume secţii de vot să fie organizate în străinătate. Cum declară şi Livia Stanciu, preşedinta ICCJ, se puteau suplimenta numărul secţiilor de votare, prin Ordin de Ministru, sau prin OUG, acestea fiind detalii tehnice de organizare, care nu cad sub incidenţa prevederii că nu se poate modifica legislaţia electorală cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.

Fapta guvernului, a lui Victor Ponta ca premier, şi a lui Titus Corlatean ca ministru de externe, responsabil de organizarea scrutinului din diaspora, se încadrează perfect în art. 385, Noul Cod Penal: 

“Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.”

Art. 297 şi 298 din Codul Penal completează tabloul, “abuzul în serviciu” şi “neglijenţa în serviciu” fiind încadrarea acţiunilor prin care s-a comis infracţiunea prevăzută la art. 385.

Scuza că nu au ştiut cât de mare urma să fie prezentă la vot, nu poate fi luată în considerare.

Şefi de prim rang din administraţie erau obligaţi să ştie, cu ajutorul ambasadelor noastre din Europa, a unor sondaje în rândul alegătorilor din diaspora, a legăturilor cu asociaţiile românilor din străinătate, a altor instrumente avute la îndemână, ce număr de secţii de votare erau necesare pentru a nu se produce evenimentele care ne-au făcut de râs pe întreg mapamondul.

Se putea promova în timp util votul prin corespondenţă, aceasta e datoria celor care conduc administraţia central.

N-au fost în stare să gestioneze organizarea alegerilor din străinătate, plătesc acum  penal pentru ce n-au fost în stare să facă.

Nu întâmplător Titus Corlatean a demisionat a doua zi după primul tur al alegerilor, intuind dezastrul pentru care va fi chemat să dea socoteală.

Victor Ponta nu poate da vina doar pe Titus Corlatean. Un premier responsabil răspunde pentru toate acţiunile guvernului, dă ordine de realizare şi generare a acelor acţiuni care să asigure respectarea legilor, în cazul în care subalternii săi nu le iniţiază din proprie iniţiativă.

În caz contrar, răspunde în faţa justiţiei solidar cu ei.

În timpul de 11 luni scurs de la alegerile prezidenţiale din 2014, procurorii au strâns multe probe care creionează tabloul infracţional, astfel încât mai sunt de adăugat declaraţiile principalilor autori ai infracţiunii, înaintea trimiterii dosarului în judecată.

Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu viitori conducători care nu vor gestiona cum este legal alegerile legislative din 2016.