În campanie învaţă politică de partid cei care nu ştiu, iar cei care ştiu nu învaţă nimic

Contează mediul? Există oameni care nu ştiu absolut nimic printre cetăţenii britanici, condamnaţi pentru totdeauna la ignoranţă politică? Despre aceste întrebări, dar şi despre concepte precum superioritatea printului şi cunoştinţe generale despre politică ne vor vorbi Pippa Norris de la Universtitatea Harvard şi David Sanders de la Universitatea din Essex.

Acest articol este despre un experiment care a studiat cum tipul de media influenţează cunoştinţele despre politică în alegerile britanice din 2001. Mai precis, autorii au dorit să examineze ipoteza superiorităţii printului prin măsurarea a cât şi în ce direcţie patru surse de informaţie – ştiri TV, ziare quality, ziare tabloid şi website-urile partidelor – reduc inegalitatea de cunoaştere politică dintre cetăţeni mai informaţi şi cetăţeni mai puţin informaţi în campania electorală din Marea Britanie din 2001. Metoda a fost măsurarea a cât ştiu respondenţii despre politica de partid şi de guvernământ prin sondaj de opinie. Au participat 929 de britanici, 480 în campania electorală şi restul în alte experimente despre persuasiune.

Patru ipoteze au fost construite: 1) efectele informării din campanie sunt similare printre cei expuşi la media print şi audiovizuală; 2) efectele informării sunt similare expunerii la website-uri de partid, ştiri TV şi ziare; 3) votanţii vor învăţa mai multe de la ziare quality decât de la ziare tabloid; 4) cea mai mare învăţare va avea loc printre cei mai puţin informaţi. Două ipoteze secundare au fost create: cei mai puţin informaţi vor învăţa cel mai mult de la tabloide, iar cei mai informaţi vor învăţa cel mai mult de la ziare quality.

Cunoştinţele au fost măsurate prin poziţii care diferă de la partid la partid: rata şomajului, criminalitate, taxe, număr de azilanţi, data la care anumite ţări din UE au aderat la moneda Euro, toate printr-o scală de la 1 la 11.

Rezultatele arată că efectul cel mai mare de învăţare a fost printre cei care au pornit cu cele mai puţine cunoştinţe despre politica de partid. Dimpotrivă, cei care aveau cele mai multe informaţii despre politică înainte de campanie nu au mai învăţat deloc pe timpul campaniei, chiar au mai pierdut din informaţii. De asemenea, ipotezele secundare au căzut: diferite tipuri de ziare nu au servit diferitelor tipuri de votanţi.

Ca o concluzie generală, învăţarea din campanie a existat în 8 din 10 probleme, învăţarea a fost similară între diferitele tipuri de mass-media, confirmând ipotezele 1), 2) şi 3). Mai mult, învăţarea în campania electorală a fost cea mai mare printre cei mai neştiutori. Chiar dacă mulţi votanţi nu ştiu nimic, în anumite circumstanţe ei pot învăţa foarte mult şi rapid din orice tip de sursă de informaţie.