În spatele Republicii Moldova este Moscova, niciun pas înapoi!

Jose Manuel Barroso FOTO Reuters

Anunţul făcut de Jose Manuel Barroso cu privire la intenţia Comisiei Europene de a propune statelor membre ale UE liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova este, fără îndoială, un mare succes al Republicii Moldova, al guvernării care a reuşit să pună în aplicare toate masurile tehnice şi reformele solicitate şi, nu în ultimul rând, al societăţii care a susţinut aceste transformări.

Acest succes urmează însă să fie fructificat. Propunerea Comisiei Europene de a liberaliza regimul de vize cu UE nu este altceva decât o recomandare tehnică adresată statelor membre şi Parlamentului European, care trebuie să ia decizia politică de a transfera ţara noastră (Republica Moldova -n.r.) din lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen în lista albă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în spaţiul Schengen fără vize, timp de 90 de zile, doar cu paşaportul biometric.  

Este greu de prezis cât va dura procesul de transpunere în practică a recomandării Comisiei Europene. Trimiterea automată la exemplul statelor din Balcanii Vest, unde această perioadă a durat de la 6 până la 8 luni, nu este de ajuns. De menţionat că în cazul Balcanilor de Vest dialogul de liberalizare a regimului de vize a durat 18 luni, în cazul Republicii Moldova această perioadă a depăşit 38 de luni.

Va liberaliza sau nu UE regimul de vize cu Republica Moldova pe parcursul anului viitor? Tehnic este posibil, din punct de vedere politic, însă, nimeni nu poate da garanţii în capitatele UE, nici măcar la Berlin. Deocamdată, mai există state reticente, precum Olanda şi Franţa, nici Germania nu are o poziţie univocă.

Ce vor face autorităţile Republicii Moldova după Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius va cântări greu în capitatele UE. Acestea aşteaptă progrese concrete într-un şir de domenii precum reforma procuraturii, independenţa justiţiei, privatizări transparente, investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, arestarea politicienilor judecaţi, investigarea deplină a violenţelor din aprilie 2009, judecarea celor care se fac vinovaţi de violarea flagrantă a drepturilor omului în aprilie 2009, investigarea deplină a presupusei implicări a Băncii de Economii în cazul Magnitsky, justiţie în cazul „Vânătoarea din Pădurea Domnească“, depolitizarea instituţiilor de forţă, respectarea Codului Electoral aşa cum a fost modificat în 2010, organizarea unor alegeri parlamentare corecte şi transparente etc.. Pe lângă toate acestea, UE doreşte să vadă o guvernare stabilă, solidară şi coerentă.

În esenţă, totul depinde de noi toţi şi, în primul rând, de performanţele Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană. Dacă acestă coaliţie va reuşi să realizeze schimbări în domeniile menţionate mai sus, atunci va izbuti să convingă statele UE să liberalizeze regimul de vize în 2014 şi, mai ales, pe noi, cetăţenii Republicii Moldova, să ne mobilizăm, să-i susţinem la viitoarele alegeri, să le mai dăm o şansă.

Presiunile Rusiei asupra ţării noastre (Republica Molova-n.r.) nu se vor termina odată cu summitul de la Vilnius, dimpotrivă, ele se vor amplifica şi vor fi mult mai intense şi directe.

Anul 2014 va fi, nu încape îndoială, crucial pentru ţara noastră (Repulica Moldova -n.r.). Va trebui să fim solidari, sa facem reforme, să valorificăm primele rezultate ale asocierii noastre politice cu UE şi, în particular, să facem faţă presiunilor externe anti-europene exercitate de Rusia şi portavocile ei din interiorul ţării. Presiunile Rusiei asupra ţării noastre, pentru a ne determina să renunţăm la ambiţiile europene, nu se vor termina odată cu summitul de la Vilnius, dimpotrivă, ele se vor amplifica şi vor fi mult mai intense şi directe, mai cu seamă dacă Ucraina nu va semna Acordul de Asociere la Vilnius.

Unirea tuturor forţelor democratice pentru cauza integrării europene trebuie să fie motto-ul anului politic 2014. Să fim uniţi nu de dragul politicienilor corupţi, hulpavi şi cinici, dar pentru cauza ce ne oferă, inclusiv, şansa să ne izbăvim de ei, prin reforme, prin justiţie. Prin urmare, de faptul cum vom acţiona, decide, alege şi rezista în anul 2014 va depinde viitorul nostru ca stat democratic, independent, suveran, prosper. Ar fi bine să înţelegem că în spatele nostru este doar sărăcie, corupţie, incertitudine şi stagnare şi că nu mai este loc de indecizie şi paşi înapoi. Toţi suntem în aceeaşi barcă.