Adevărul despre România: românii nu se dau în vânt după regionalizare. 37% din români ar păstra atribuţiile şefului statului

Gabriel Berca şi Liviu Dragnea FOTO: Arhiva Adevărul

SONDAJ Eforturile autorităţilor de a realiza procesul de regionalizare îi lasă indiferenţi pe cei mai mulţi români.

40,8% din români nu sunt de acord cu introducerea regiunilor ca unitate administrativ-teritorială în Constituţie, relevă cel mai recent sondaj „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul”. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie, pe un eşantion de 1.050 de persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Pachetul de întrebări privind revizuirea Constituţiei a fost elaborat în parteneriat cu Forumul Constituţional.

Problemele economice primează

Potrivit INSCOP, într-un top al temelor care privesc revizuirea Constituţiei, românii sunt mult mai interesaţi de problemele economice şi de cele sociale decât de cele politico-administrative. Astfel, majoritatea respondenţilor, 60,9%, consideră că, în Constituţia României, ar trebui modificate sau adăugate prevederi privind economia. De asemenea, un număr mare de cetăţeni sunt interesaţi de protejarea mai bună a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor (57,5%), de prevederile privind mediul înconjurător şi sănătatea publică (56,8%) şi de prevederile privind problemele sociale (56,6%). Deşi agenda publică este dominată de subiecte politice, sondajul INSCOP relevă că temele aflate în dezbatere publică în contextul revizuirii Constituţiei nu sunt o prioritate în opţiunile populaţiei. De exemplu, doar 32% din respondenţi susţin introducerea votului obligatoriu, iar 46,8% susţin reducerea mandatului prezidenţial la 4 ani (în prezent este de 5ani).

37% din români ar păstra atribuţiile preşedintelui

51% din respondenţi susţin modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament. Potrivit INSCOP, doleanţa românilor nu vizează însă şi modificarea rolului Parlamentului şi a atribuţiilor şefului statului. Astfel, 40,4% din români consideră că rolul Parlamentului ar trebui să rămână acelaşi cu cel din prezent, iar 37% din români consideră că atribuţiile preşedintelui ar trebui să rămână neschimbate. Sondajul relevă că procentul românilor care doresc sporirea atribuţiilor şefului statului este 22,5%, iar al celor care doresc diminuarea atribuţiilor prezidenţiale este 22,2%. În ceea ce priveşte Parlamentul, 20,1% din respondenţi ar vrea creşterea rolului exercitat de Legislativ, în vreme ce 21,4% din români sunt de părere că rolul acestuia ar trebui diminuat.. Interesante sunt şi răspunsurile privind ipoteza ca mandatul Preşedintelui şi al parlamentarilor să înceapă şi să se încheie în acelaşi timp. Ideea este susţinută de 46,7% din respondenţi. 31,3% din totalul populaţiei se opune acestei perspective, susţinând astfel formula actuală, în timp ce 22% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Mai puţine Ordonanţe de Urgenţă

Premierul Victor Ponta a declarat în repetate rânduri că numărul ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern ar trebui limitat. Sondajul INSCOP relevă că mulţi români sunt în asentimentul premierului, 39,4% din respondenţi fiind de părere că dreptul Guvernului de a emite acest tip de ordonanţe trebuie să fie limitat. 32,7% din cei chestionaţi cred însă că acest drept al Guvernului ar trebui să rămână neschimbat.

Ponta: Putem merge şi pe procedură rapidă

Prim-ministrul Victor Ponta a declarat ieri că Guvernul poate merge şi pe varianta angajării răspunderii pe proiectul regionalizării, în situaţia în care va exista un acord al tuturor forţelor politice.

„Dacă există la un moment dat un acord, nu doar al USL, ci al forţelor politice, poate fi avută în vedere această procedură rapidă. Aici nu vorbesc de PDL, că ei nu sunt de acord nici între ei. Dacă va exista un acord, mergem şi pe procedură rapidă. Dacă nu, mergem pe procedura parlamentară care presupune mai mult timp, dar în final va avea tot un vot“, a spus Ponta.

Pro şi contra regionalizării

În audierile publice organizate până acum pe tema regionalizării s-au cristalizat câteva argumente pro şi contra, dar şi cei care se abţin de la opinii au explicaţiile lor. Iată principalele idei astfel exprimate:

** Pentru. Gestionarea resurselor publice ar fi mai bună, pentru că deciziile s-ar lua în funcţie de problemele concrete ale fiecărei regiuni în parte. Birocraţia ar fi mai redusă, cheltuielile administrative fiind mai mici.

** Împotrivă. Decalajele actuale dintre regiuni s-ar putea accentua, pe fondul dezvoltării accelerate a zonelor urbane în detrimentul celor rurale. Dependenţa financiară faţă de centru a regiunilor nu s-ar reduce, iar alocările de la bugetul naţional ar mări tensiunile dintre administraţii.

** Abţinere. Nu s-au realizat studii ştiinţifice care să măsoare impactul regionalizării, iar populaţia este prea slab informată privind necesitatea şi oportunitatea proiectului. (A contribuit Dan Străuţ)
 

Când faci o nouă structură administrativă, birocratizezi în plus. Vom dota încă o instituţie cu şefi. Gabriel Berca, fost ministru de Interne (septembrie 2012)

Fiecare regiune va deveni autoritate de management şi va avea legătură directă cu Bruxelles-ul. Liviu Dragnea, vicepremier (ianuarie 2013)