Geoană, Adevărul Live: Nimeni din afara PSD nu va avea şanse la prezidenţiale. Este mai bine pentru ţară ca Ponta să rămână premier
0
Senatorul PSD, Mircea Geoană, a declarat, miercuri, la Adevărul Live că PSD ar trebui să aibă propriul candidat la Preşedinţie, întrucât un candidat din afara partidului nu ar avea nicio şansă de a câştiga cursa pentru Cotroceni. În ceea ce priveşte o eventuală candidatură, Geoană a precizat că va exista un vot intern în partid, precum şi o validare în cadrul Congresului din septembrie.
Principalele declaraţii ale senatorului PSD Mircea Geoană:
Adevărul: Nici nu s-a stins ecoul alegerilor europarlamentare şi deja am intrat în altă cursă electorală, cea pentru prezidenţiale. Dacă la început vedetele au fost candidaţii de pe partea dreaptă, unde au avut loc mutaţii, se părea că pe stânga e linişte, numai că de câteva zile şi acolo au apărut nişte declaraţii, unele destul de dure. Oarecum, totul a pornit de la declaraţia lui Victor Ponta potrivit căreia un congres care va avea loc în septembrie va stabili candidatul stângii la prezidenţiale. Apoi a ieşit senatorul Mircea Geoană. Ca să vedem cum stau lucrurile, l-am invitat pe domnul Geoană. Candidat la prezidenţiale?
Mircea Geoană: Am spus un lucru evident. PSD trebuie să aibă candidat propriu la Preşedinţia României. Nu există vreo formulă cu şanse de reuşită din afara PSD. Am spus, şi repet şi astăzi, că dacă liderul actual al partidului va decide să nu candideze şi să continue mandatul de prim-ministru şi de lider al partidului, sunt dispus şi hotărât să candidez, să mă reîntorc la cei 5,2 milioane de români care m-au votat în 2009. E o chestiune de logică politică şi electorală elementară. Candidatul PSD, care sunt convins că va lua alegerile, trebuie să ia toate voturile PSD şi încă două milioane şi jumătate de voturi din alte zone. Întrebarea este: între actualul lider PSD şi fostul lider PSD care e cel mai potrivit?
Am făcut acest lucru în 2009, am câştigat mult peste bazinul electoral al PSD şi astăzi actualul lider al partidului poate face acelaşi lucru, dar dacă doreşte - cum comunică în mod consecvent - că şi-ar dori să rămână premier până în 2016, sunt convins că această formulă este mai mult decât bună pentru ţară.
Vă înscrieţi în cursă doar dacă Ponta nu se înscrie?
Se vorbeşte clar despre un vot intern în partid şi o validare în Congres. Uitaţi-vă cât de frumoase şi spectaculoase sunt alegerile de partid la socialiştii francezi, ce superbitate de competiţie e în America. Evident, prima condiţie este să vedem ceea ce decide preşedintele partidului nostru. Dacă va decide să candideze îl vom sprijini, inclusiv eu. Vreau să îndreptăm lucrurile strâmbe din 2009, ca sloganul "Dreptate până la capăt" să devină realitate.
Dacă această primă condiţie - liderul partidului decide să rămână premier - sunt acolo. Nicio formulă din afara partidului nu e acceptabilă.
Victor Ponta a declarat, întrebat de posibilii candidaţi, că pe lista scurtă sunt el şi S. Oprescu. Nu a zis nimic despre dvs.
Lista e mobilă. Trebuie să decidem care sunt opţiunile. Nu eu am introdus numele meu pe listă.
Într-un sondaj INSCOP, oamenii au răspuns că îl văd candidat pe V. Ponta. Pe locul doi urmaţi dvs.
Asta e realitatea. În PSD nu ne putem permite să dăm un candidat din afara partidului. Cum să se ducă cineva care votează PSD de 25 de ani să voteze cu cineva de dreapta? Nu e o maşină de partid, sunt oameni care au loialitate, au crez. Orice formulă, de la Oprescu la Tăriceanu, sunt propuneri care nu stau în picioare. Pur şi simplu, din punctul de vedere al celor două condiţii - tot bazinul PSD plus alte două milioane de voturi - nu se califică. Nu iau nici voturile PSD, nici ale celorlalţi. E cea mai proastă formulă. Vom decide cu calm, înţelepciune.
Aţi discutat cu premierul vizavi de candidatură?
E o discuţie care va avea loc, într-un cadru mai intim, mai puţin public. În acest moment, ne gândim la calitatea guvernării, la păstrarea majorităţii. Vom face echipă, vreau să câştigăm, putem, cu trei condiţii. Avem trei condiţii de natură politică, economică, socială pe care să le îndeplinim: 1. calitatea guvernării - nu ne putem permite scandaluri de corupţie; 2. avem nevoie de un proiect pentru România, nu putem să ne ducem în vremuri atât de complicate la răscrucea drumurilor şi a timpurilor în care ne aflăm, considerând că lucrurile merg din inerţie. În al treilea rând, evident, unitate în partid. Dacă toată lumea trage în aceeaşi direcţie, forţa noastră e colosală.
Cu vicepremierul Dragnea aţi discutat despre asta? El, ca şi secretar general al PSD, pare că se grăbeşte mai mult cu desemnarea candidatului. De altfel, analiştii au tras destul de repede concluzia că pentru Dragnea ar fi convenabilă candidatura lui Ponta.
Vorbeam de nevoia unităţii reale a partidului. Orice discuţie cu privire la funcţiile viitoare ne face rău. A vinde pielea ursului din pădure e o formulă consacrată. Am mai trecut prin asta, în 2004 şi 2009. Cred că, pentru toţi liderii partidului, trebuie să încercăm să evităm astfel de discuţii, sentimentul că împărţim scaunele înainte să fi câştigat alegerile. Cred că nu există vreun coleg din partid, vreun om care să nu îşi dea seama că, dacă nu dăm preşedintele, între trei ore şi 24 de ore, noul preşedinte va face majoritate. Dacă nu, vă invit să lecturaţi episodul 2004, episodul 2009.
Îi vedeţi pe cei de la UNPR, de exemplu, trecând în altă parte?
Vor pleca oameni. Ce spun eu, din experienţe precedente, este că preşedintele ţării, dacă doreşte majoritate, oricum şi-o face. Riscul pierderii guvernării este real.Fac un apel dintre cele mai serioase, calme şi calde către colegi să lăsăm orice subiect care ne poate diviza. Avem o miză prea mare. Nu e legată de PSD, ci de ţară. Vreau să văd că tragem cu toţii în aceeaşi direcţie. Rolul viitorului preşedinte va fi extrem de important.
E important ca viitorul preşedinte să poată aduna naţiunea în jurul unui proiect naţional, al prosperităţii, al occidentalizării.
Vom discuta aplicat pe tema asta. Vă pun nişte întrebări pe care le-am pus şi domnului Iohannis. Un singur lucru,cum vedeţi partea dreaptă? Care consideraţi că ar fi cel mai redutabil candidat dintre cei anunţaţi?
Dacă proiectul PNL-PDL va continua - am dubiile mele cu privire la calendar - noi vom câştiga, pentru că după 10 ani de preşedinte de dreapta, orice formă de continuare a regimului Băsescu sunt convins că va fi respinsă. Dacă va fi Iohannis, va fi un candidat redutabil. Evident, sunt şi alţi candidaţi potenţiali, unii anunţaţi deja, cum e Diaconescu. E clar că principalul contracandidat va fi cel comun PNL-PDL.
Aş vrea să vorbim despre ce trebuie să facă un viitor preşedinte. Care ar trebui să fie proiectul de ţară al României? Băsescu a propus, la noi în studio, unirea cu R. Moldova. Ştiu că aţi lansat proiectul numit „Romania Gateway“. Aş dori să discutăm despre acest proiect.
România, Poarta Europei - e ce reprezentăm geografic. Geografia noastră a fost de multe ori ca un blestem. Azi poate fi şansă de dezvoltare, pentru că dacă mărfurile, oamenii, ideile, vin înspre şi dinspre România, aici va veni prosperitatea. Când România va deveni mai puternică economic, va fi mai atractivă. Va fi o ţară mai respectată în Europa şi restul lumii, vom putea inversa tendinţele de migraţie masivă.
O creştere economică de 5% pe an e realizabilă şi ce am făcut alături de colegii din Institutul Aspen, ce vom pune în dezbatere publică pe mirceageoană.ro este unul dintre cele mai concrete proiecte, unul din proiectele care pot face din România o ţară care de la lumea a treia ajunge între ţările dezvoltate din Europa. Acel 5% e mai mult decât realizabil.
Cu 5% pe an, timp de cinci ani, această Românie, Poartă a Europei, ar aduce de la salariul mediu pe economie de 1.700 RON azi la 2.700 de RON. Pensiile, atât de mici, ar ajunge de la 800 RON la 1200 RON în 2014.
Bugetele pentru educaţie, pentru infrastructuri, pentru asistenţă socială, tot ce înseamnă investiţii publice şi private vor creşte.
Azi, România e pe locul 52 în lume în clasamentul economiilor mondiale. România, în 10 ani de zile, ar putea ajunge pe locul 30. A doua economie după Polonia - ăsta e rolul nostru.
România este azi al cincilea producător de nave din Europa, numărul 1 în Europa la numărul de absolvenţi în IT.
Dacă proiectul acesta va fi comun, întărind economia, România va putea fi mai sigură, va fi o ţară care să devină mai atractivă şi, în loc să ne plece oamenii din ţară, se vor întoarce românii acasă.
De unde creşterea de 5%?
O cifră de azi, de la statistică: producţia industrială a României a crescut, an de an, cu 11,6%. În interiorul creşterii, 30,6 e creşterea în sectorul energetic. Numai din sectorul energetic, în următorii 20 de ani, am avea o creştere a PIB între 90 şi 110 miliarde de euro, între 115.000-170.000 de locuri de muncă noi.
La agricultură şi agroindustrie - suntem al cincilea producător din Europa de grâu, am putea fi un jucător foarte mare, dar România nu îşi poate permite să rămână un exportator de produse agricole neprocesate.
La industrie, asistăm la a treia mare industrializare a României. La nave suntem al cincilea producător din lume. La clustere industriale, avem unele interesante în zona de industrie aerospaţială, pe zona de IT.
Ştim cu toţii, nu trebuia să mă duc să vorbesc cu economişti, jurişti cum am făcut-o, ca să ne dăm seama că avem un potenţial incredibil, cu o singură condiţie: ca această asumare a identităţii de ţară care respiră economic şi către Europa, şi către Est, şi către Orientul Mijlociu, aceşti doi mari plămâni ai economiei mondiale găsesc România în locul ideal.
Vin cu un proiect pragmatic, pentru că în spatele economiei puternice se află prosperitatea, demnitatea, încrederii.
Înţeleg că aceste lucruri sunt în faza de început. Ce poate face preşedintele să dinamizeze un astfel de proiect?
Mă bucur că Guvernul a răspuns pozitiv şi acest proiect e unul pe care şi sectorul privat, şi cel academic l-au îmbrăţişat. E un proiect oficial. Nu mai este un simplu proiect făcut de sectorul privat. În fiecare seară, aproape jumătate din copiii României merg înfometaţi la culcare. Avem obligaţia întăririi economice. Avem obligaţia întăririi economice.Şi liberalii se regăsesc în acest proiect. Eu sunt de stânga şi spun că o creştere economică trebuie să aibă efecte în viaţa societăţii. Azi, în România, Bucureşti şi Ilfov dau 76% din PIB al României. Aceste cumplite nedreptăţi trebuie îndreptate, dar nu pot să le îndrept dacă nu cresc economia. Bill Clinton spunea: It is the economy, stupid!
Ăsta e rolul preşedintelui, să întărească România, să dea tonul la tobă, nu să se bage în ce face Guvernul zi de zi, dar să întrebe Guvernul - prima întrebare pe care o pun în noiembrie este ce s-a întâmplat cu Pactul pentru Educaţie semnat de noi toţi în 2008? Ne-am angajat cu toţii că dăm 6% din PIB pentru Educaţie? Nu e semnătura lui Geoană, e semnătura preşedintelui PSD. Acest lucru trebuie făcut.
Ce am spus acolo trebuie respectat. Când am spus ca cel puţin 12% din forţa de muncă să fie în pregătire permanentă - trebuie să se întâmple.„Ai carte, ai parte!“, asta e o vorbă românească. România trebuie să investească în oameni. Am vorbit de tot ce înseamnă cultură, identitate naţională, dar dacă nu investim în oameni, nu o să ne putem dezvolta. Nu spun că e singurul proiect, aştept contribuţii, critici, dar avem nevoie să ne strângem rândurile. E păcat de Dumnezeu. Obligaţia noastră e să folosim acest moment în interesul naţional, să depăşim propriile îndoieli.
E important ca populaţia să înţeleagă proiectul ăsta. Ce spunea preşedintele, unirea cu Moldova, e un subiect concret şi simplu. Am văzut, recent, cum o naţie întreagă s-a unit în jurul meciului Simonei Halep. Nu vă temeţi că un proiect complex nu va ajunge la oameni?
E un proiect pe care îl avem în gene, ca români. E seva noastră, identitatea noastră. E un proiect simplu, de fapt: să ne punem în valoare. Geografia noastră, inclusiv ce se întâmplă în Basarabia, e a românismului. Va veni Moldova către noi, dacă România nu va fi mult mai bogată şi prosperă? De ce Polonia a ajuns să joace la liga mare? Ce diferenţă e între Polonia şi România? Ca relevanţă strategică, niciuna. Noi suntem mai relevanţi chiar şi decât polonezii, suntem la intersecţia axelor mari. Ar fi o imensă greşeală, ne-ar bate Dumnezeu dacă nu am folosi aceste vremuri în interesul naţional. E aproape intuitiv, toţi ştim că am fost poarta creştinătăţii, a intersecţiilor de drumuri. Suntem la intersecţia vremurilor şi a drumurilor.
Vorbeaţi mai devreme de mesajele americane vizavi de securitatea noastră, cum că e garantată de SUA. Biden s-a referit însă şi la corupţie.Concret, ca posibil viitor preşedinte, cum vedeţi problema asta a Justiţiei?
Necruţători împotriva corupţiei, împotriva cauzelor corupţiei. O justiţie eficace este independentă faţă de politic, de tentaţia numirilor de procurori şi judecători. Trebuie să asigurăm acestor oameni din parchete, din justiţie, condiţiile să îşi facă meseria. Investiţiile în tribunale comerciale, o justiţie mai accesibilă pentru cei cu bani mai puţini, o durată a proceselor mai restrânsă - nu există o Românie dezvoltată fără continuarea luptei împotriva corupţiei.
Trebuie să păzim şi aleşii locali de abuzuri. Lupta împotriva corupţiei trebuie acompaniată de independenţa justiţiei şi de lupta împotriva cauzelor corupţiei.Trebuie să fim siguri că pedepsim pe cei care încalcă legea. Noi nu avem nici azi o lege a execuţiei bugetare. Pe lângă bugetul de stat şi cel de asigurări sociale e o lege care spune ce îţi propui să faci cu banii respectivi.
Vreau să văd, să spună cetăţeanului român, ce se întâmplă cu banii, ce urmăreşte investiţia banului nostru în Educaţie, în angajabilitatea tinerilor care primesc o diplomă. Asta vreau să văd. Eficacitatea cheltuirii banului public.
Vor fi lideri locali ai PSD, importanţi, care ştiu să mobilizeze poporul, vor veni la Mircea Geoană să le garanteze că nu păţesc nimic cu dosarele pe care le au. Ce veţi spune?
Nimeni nu e deasupra legii. Dacă există situaţii abuzive, asta e altceva. Dar din punct de vedere al continuităţii unui efort sistematic, va dura mult.
Cum apreciaţi activitatea DNA în acest moment?
A devenit o instituţie temută şi respectată în România. În esenţă, faptul că Parchetul General, în sens larg, să nu uităm şi de ei, pentru că sunt de multe ori în speţe mai complicate decât cei de la DNA, cu multe riscuri, inclusiv personale. Vreau să văd Parchetul adus la nivelul de salarizare pe care îl au cei de la DNA. Deci este multă treabă de făcut. Şi dânşii trebuie să facă ordine în propria ogradă - uitaţi câte cazuri de magistraţi corupţi avem.
Consideraţi că DNA face jocuri politice?
A existat o anumită percepţie, dar sunt convins că ceea ce şi Biden a spus la Bucureşti atât de puternic, este că instituţiile acestea au un rol important pentru construcţia României, trebuie să creeze anticorpi împotriva tentaţiei politicului de a-i influenţa şi sunt cel care va garanta, ca preşedinte al ţării, independenţă totală. Aşa cum voi da poliţistului român, militarului demnitatea de a fi în serviciul statului român. Am ajuns să fie pe algoritm de partid dacă pui o femeie de serviciu la o şcoală dintr-o comună. Trebuie să redăm statului resursele, demnitatea, forţa de a acţiona.Corupţia e un risc strategic la securitatea naţională, la fel ca şi statul slab sau sărăcia.
Altă temă extrem de importantă este independenţa energetică. S-a vorbit mult despre asta. Vedeţi că e mai bine să negociem cu Rusia pentru a obţine preţuri mai bune la gaze sau să căutăm soluţii pentru a renunţa la gazul rusesc?
În luna mai, Transgaz a anunţat, în premieră, o lună în care nu am importat gaz din Rusia. Vreau să permanentizăm asta. Nu vreau să fiu subiectul şantajului. Salut decizia vecinilor bulgari de a suspenda construcţia Southstream. Europa înţelege că una e să faci comerţ cu ruşii, alta, să fii dependent de o armă.România poate deveni independentă energetic. Dincolo de asta, România are un potenţial energetic uriaş. Putem furniza vecinilor noştri resursele care azi lipsesc acestor ţări. România şi Polonia reprezintă singurele soluţii non-ruseşti de export de energie din această zonă. Poate deveni această Poartă a Europei inclusiv din punct de vedere energetic.
E posibil ca Iranul să redevină un exportator important care va veni tot în zona asta. România are acest rol de poartă, din energie putem face lucruri extraordinare.
Am propus, în cadrul proiectului nostru, şi un fond de investiţii care să aibă infrastructura şi energia ca ţintă principală.
Ce părere aveţi despre gazele de şist?
Explorarea, pentru a vedea pe ce mă bazez, e în regulă. Americanii spun că am 1.400 de mld de metri cubi, alţii că am alte resurse, vreau să văd către ce merg. După aceea, dacă decidem să exploatăm, trebuie să o facem cu mare grijă. Trebuie să facem un inventar complet al resurselor. Eu sunt deschis către toate formulele.
Aş vrea să vă mai pun două întrebări. Prima se referă la o declaraţie a dvs. privind ocuparea Crimeei de Rusia. A fost o controversă, aş vrea să ne explicaţi ce aţi vrut să spuneţi. Care ar fi ameninţarea concretă la adresa României?
Anexarea Crimeei e ilegală, dar s-a produs. Nimic nu mă face să cred că acţionând abuziv, Federaţia Rusă nu va acţiona la fel. Ne putem aştepta - şi sunt convins că se va întâmpla - că Rusia va spune: Crimeea e a mea şi tot ce decurge din asta produce efecte. Tot platoul continental de la graniţa cu Crimeea va fi clamat de către ruşi.
De asta când am spus de Bogdan Aurescu, e posibil ca cei de la Kiev să aibă nevoie de el să îi reprezinte în eventuale litigii cu Federaţia Rusă. Nu afectează România în mod direct. Pentru România, har Domnului că avem această relaţie cu americanii! Hagel a fost la Constanţa şi a dat un semnal clar.
Din punct de vedere al securităţii României, nu avem de ce să ne temem, dar din punct de vedere al intenţiei de a destabiliza R. Moldova, trebuie să fim pregătiţi ca Federaţia Rusă să joace agresiv.
Clamarea platoului continental ar putea dăuna activităţilor economice de la noi?
Nu, Exxon, Petrom şi OMV au exploatare şi în zona ucraineană. Noi trebuie, însă, să mergem pe scenariul negativ care schimbă regulile jocului. Acest lucru trebuie luat în considerare.
Ce relaţii credeţi că trebuie să avem cu Rusia?
Cât timp rămâne pe această politică greşită, care se va întoarce ca un bumerang împotriva propriilor interese, asistăm la reîmpărţirea cărţilor la nivel geopolitic. E un mare ciclu care se închide.E important ca noi să ne jucăm cărţile cu atenţie, dar cât Rusia va aplica presiuni la adresa vecinilor săi şi va fi într-o formă aproape mascată de reluare a logicii Războiului Rece, România va fi de partea bună a istoriei. Câtă vreme Rusia va pricepe că e pe un drum greşit, va corecta această politică, dacă va înţelege că e o economie nesofisticată, asta nu e o economie care să fie performantă. Dacă Rusia îşi schimbă atitudinea, şi Bucureştiul va acompania o schimbare de ton a Occidentului.
Ultima întrebare: de ce v-aţi dus la Roland Garros, la finala Simonei Halep?
Joc tenis, sunt mare amator de tenis. Am pus poze pe Facebook cu Halep, cu scrimerele, cu gimnastele de fiecare dată când au avut succes, e un motiv de mândrie. Am jucat tenis de performanţă chiar la Palatul Cotroceni.
Sunt un om care iubeşte sportul. Am fost şi la semifinala Irinei Spârlea, la US Open, am suferit acolo. Cred că e vorba de bucuria de a vedea numele României scandat de un stadion întreg.M-am uitat la Spania, care e un model fantastic de succes în sport, au făcut un lucru simplu: pentru tot ce înseamnă investiţie de infrastructură sportivă, TVA e de 5%. Înseamnă o încurajare.E vorba de soft power. Eu sunt omul care crede în proiecte integrate, e o propunere care poate prinde şi poate vom face o iniţiativă legislativă împreună cu Ilie Năstase, cu noul preşedinte COSR (n..r: Alin Petrache), cu Gabi Szabo.
Se încarcă comentariile...
