Adevărul Live, despre scandalul votului în străinătate. Jinga: MAE şi ambasadele nu au responsabilităţi în derularea operaţiunilor de votare în secţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Victoria în Republica Moldova a lui Victor Ponta, în primul tur al prezidenţialelor, scandalului votului în străinătate, dar şi ce urmează să se întâmplă în al doilea tur au fost principalele teme de discuţie în cadrul dezbaterii Adevărul Live, la care participă Oana Popescu, expert relaţii internaţionale şi generalul (r) Alexandru Grumaz. Invitat special, prin telefon, a fost Ion Jinga, ambasadorul României la Londra.

Românii din străinătate au ieşit în număr record la vot, duminică, în cadrul primul tur al alegerilor prezidenţiale, cei mai mulţi votanţi fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova, a anunţat, luni, Biroul Electoral Central (BEC). 

Peste Prut, Victor Ponta, candidat PSD-UNPR-PC la alegerile prezidenţiale, a obţinut 37% din voturi. Deşi clasat sub Ponta în Republica Moldova, Klaus Iohannis, candidat ACL, a scos un procent peste media din ţară: 31, 85%, conform unor informaţii obţinute pe surse. „În Republica Moldova, este prima dată când câştigăm alegerile”, a comentat, luni seară, Victor Ponta. 

Însă scrutinul n-a fost lipsit de incidente. Mulţi dintre cei 161.054 de alegători români care s-au prezentat la vot în cele 294 de secţii din străinătate au stat la cozi uriaşe. Chişinău, Paris, Munchen, Stuttgart, Dublin sau Londra sunt doar câteva dintre oraşele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea secţiilor de votare, numeroşi români stabiliţi peste hotare plângându-se de faptul că nu au ajuns la urne în ciuda mai multor ore de aşteptare.

Emisiunea Adevărul Live de la ora 11.00 a vizat atât scandalul votului în străinătate, semnificaţia victoriei lui Victor Ponta în Rebublica Moldova, cât şi ce urmează să se întâmple în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, programat pe 16 noiembrie. Aceste teme au fost dezbătute de Oana Popescu, expert relaţii internaţionale, generalul (r) Alexandru Grumaz, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, cadrul emisiunii Adevărul Live moderate de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia”. Invitat special, prin telefon, este Ion Jinga, ambasadorul României la Londra.

Ion Jinga, ambasadorul României la Londra: Nici MAE, nici ambasadele, nu au responsabilităţi în ceea priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor. Este frustrant să auzi că eşti responsabil pentru lucruri care nu intră în competenţele tale tale. În 2009, am avut 6.000 de români şi au votat în opt secţii, în 2013 am avut 4300 în opt secţii. Acum am avut 9.900 de votanţi.

Fiecare membru al secţiei de vot poate să facă 300 - 400 de votanţi într-o zi. Am basada a avut câte un membru în fiecare secţie de votare. Noi am fi vrut mai mult. Dacă nu ai făcut niciodată această procedură, ristmul tău este mai încet. Am avut situaţii în Londra, am avut doi oameni care ne-au spus că ne-au trecut prietenii pe listă, dar noi nu venim. Noi am cerut prelungirea timpului de votare şi în turul I. L-am cerut în scris şi telefonic, dar ne-au spus că nu ne permite legea.

Eu am primit lista cu oameni care vor fi în birouri vineri. Instruiea lor trebuie făcută de cei care îi desemnează. Oamenii mei citesc în două săptămâni. Reprezentanţii partidelor politice trebuie să aibă experienţă. Este dreptul lor să vină la vot şi este un lucru bun. BEC este legiuitorul care decide. Dacă legea permite se poate prelungi orarul de vot, se pot organioza secţii suplimentare de votare.

Oana Popescu: În Republica Moldova, indiferent de cine a câştigat, politica României este constantă faţă de R. Moldova. Legea este clară. La fiecare rundă de alegeri, votul celor din străinătate este împiedicat. Atunci când organizatorii sunt stânga pentru că votanţii din străinătate votează dreapta, anti-sistem. Dacă MAE estimează un anumit număr necesar de secţii de votare, în regulă, acest lucru este făcut politic pentru a nu facilita votul celor din Diaspora. Stânga va încerca să blocheze votul celor din străinătate pentru că el nu tinde către stânga.

Alexandru Grumaz: Nu-l fericesc pe următorul preşedinte pentru că situaţia geopolitică din Europa este în pragul unui război. Ce trebuie să facă viitorul preşedinte? Dotarea Armatei Române, acordarea bugetului de 2% din PIB. Apărarea unei naţiuni membre NATO este la graniţa capabilităţilor ţării respective şi ceea ce îi putem oferi noi. Conflictul din Ucraina se datorează dorinţei Rusiei şi în special al lui Putin de a-şi reface zona de influenţă din fostul URSS. Mai sunt două parteneiate strategice importante: Turcia şi Polonia. Federaţia Rusă au scos bombardierele nucleare, însoţite de avioane militare. Au fost în patru zone: Marea Barents, Marea Nordului, Atlantic şi Marea Neagră.

Oana Popescu: NATO a fost înfinţatată ca o organizaţie defensivă. Rusia escaladează, dar ca element de descurajare. Rusia este într-o logică militaristă. Ameninţarea nu este una convenţională, ci pe propagandă, acţiuni cibernetice. Împreună cu polonezii, balticii, să cerem adaptarea capabilităţilor NATO la acest tip nou de război. NATO trebuie să continue să angajeze Rusia într-un dialog pentru că înseamnă să cădem în capcana Rusiei. Nimeni dintre aliaţi noştri nu-şi asumă o confruntare cu Rusia. La Klaus Iohannis este problema gravă: lipsa totală de experienţă. Nu are habar de politică externă.

Oana Popescu FOTO Marian Iliescu

Ponta a făcut eforturi să recupereze şi este mai ancorat în ceea ce trebuie să facă România. Ponta preia un sistem de tipul Năstase şi riscă să intre în acelaşi tip de vedere de tunel care să nu-i permită mai multă creativitate. Oricare va ieşi va fi neapărat să se uite şi de marginile propriei competenţe.

Alexandru Grumaz: Oana are o prezentare pacifistă. Ministrul de Externe polonez spunea că există în mentalul colectiv din 1990 că nu trebuie să existe baze NATO. Prezenţa este esenţială acolo unde sunt ameninţări. Impactul ameninţărilor din Est vor zgudui alianţa dacă nu se iau măsuri. Pericolul Federaţiei Ruse este imens. Putin nu prea se simte bine la Moscova cu cei care conduc sistemul: oligarhii ruşi. Viitorul preşedinte trebuie să ia în foarte serios dotarea Armatei Române. CSAT nu este reformat.

image

Oana Popescu: Dacă şi NATO va reacţiona alimentând această retorică nu face decât să-i furnizeze argumente lui Putin: „iată inamicul extern“. Nato nu are capacitate să facă faţă dacă Rusia mai răpeşte un eston de pe teritoriul Estoniei sau dacă Rusia destabilizează Republica Moldova după alegeri.

Alexandru Grumaz:  Flancul estic este descoperit. Nu avem capabilităţi aeriene.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite