Adevărul Live, despre amestecul religiei în campania electorală: „Religia va fi tema centrală a viitorului ciclu politic“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai sunt două luni până la startul campaniei electorale pentru prezidenţiale, însă candidaţii au început deja să atace. Printre răfuieli politice, înţepături legate de familie şi de etnie, iată că şi religia a fost strecurată atent în mesajele electorale. Am discutat despre moralitatea acestui gest, despre urmările electorale, dar şi despre poziţia Bisericiii cu teologul Radu Preda şi cu analistul politic Radu Magdin, la Adevărul Live.

Domnule Preda, ca teolog, cum aţi simţit declaraţia premierului Ponta, în care se arăta mândru că e ortodox?

Radu Preda: Afirmaţia în sine nu are nimic rău. Într-o societate post-modernă, ca a nostră, nu ar trebui să-ţi fie ruşine că aparţii unei etnii şi că ai o confesiune religioasă bine determinată. În sine, afrimaţia nu are nimic otrăvitor şi nu e nimic agresiv în ea. Chsestiunea care ar trebui lămurită este următoarea: în ce măsură e o calitate sau un defect faptul că sunt român ortodox.

Vi se pare corect să invoci etnia şi religia într-o competiţie cu un alt om, care e de o altă etnie şi de o altă confesiune?

Radu Preda: Corectitudinea în politică românească se recompune şi se face praf în orice campanie şi la orice nivel.CA teolog, privesc lucrurile în măsura în care vom avea un duel intetnic şi interconfesional,m p-entru că nu e interreligios, deoarece şi domnul Iohannis este creştin, chiar dacă de o altă confesiune. Întrebarea este în ce măsură dimensiunea etică influenţează mesajul electoral. Eu constat că, de 25 de ani, cu toate că suntem o societate majoritar religioasă, politicienii noştri nu au vinrat la acest mesaj, decât, eventual, conjunctural, pentru a lua un vot sau altul. De accea, ca teolog, îmi pun întrebarea: Unde este ortodoxismul unora din politicienii noştri? De accea, răspunsul la întrebarea dvs este mai mult în zona eticii. Domnul Iohannis ar trebui şi el să răspundă că este mândru că este neamţ, iar a fi mebru al Bisericii Evanghelice Lutherane nu este un motiv de ruşine.

Domnule Magdin, cum vi se pare această declaraţie din punct de vedere electoral?

Radu Magdin A fost o minge ridicată la fileu, dar nu sunt sigur dacă această minge trebuia ridicată de candidat şi nu ştiu dacă trebuia ridicată acum.În general, candidatul vreea să ne arate cât este de bun şi cum vrea să salveze ţara şi lasă campania negativă în sarcina aghiotanţilor: purtătorii de cuvânt, colegii de partid. Afrirmaţia în sine este benignă, însă, apoi, poate fi tratată psihologic. Dacă îi spui unui om să nu se gândească la un lefenat, primul lucru pe care îl face persoana respectivă este să să se gândească la un elefant. Aşa e şi cu religia. Dar cred că elementul de orodoxie nu este suficient,. Se spune că Ion Iliescu a pierdut alegerile din 1996 pentru că a răspuns că este liber cugetător atunci când a fost întrabat de Emil Constantinescu dacă este credincios. Eu cred că oricum pierdea alegerile atunci. Era un val de schimbare pe care se urcase Emil Constaninescu şi CDR. Cred că românii vor aprecia mult mai mult bunul simţ la un candidat şi capacitatea sa de a schimba, decât apartenenţa la o religie.

Este întâmplător faptul că acest mesaj vine din partea unui candidat de stânga?

Magdin: Este paradoxal. Stânga, mai degrabă, este apărătoarea caracterului laic, iar dreapta se centrează mai mult pe apărarea familiei şi credinţei. Există şi excepţii: una este Franţa laică , şi alta este România laică.

Radu Preda: În România, lucrurile sunt total atipice. După 1990, stânga a fost mult mai ataşată d eproiectele bisericeşti.  Iar despre drepta noastră, să mă ierte Dumnezeu! Cu PNŢCD am avut o surpriză pentru că au mers pe filonul greco-catolic, al fondatorilor partidului, precum Iuliu Maniu, pierzând contactul cu mare amasă de ortodocşi. Unul din motivele pentru care PNŢCD a ieşit de pe scena politică a fost confesionalizarea excesivă. Şi dreapta ar trebui să se raporteze la propriile valori care le contestă la alţii. Problema orientărilor de bază o avem peste tot.

Tema religiei apare doar la alegerile prezidenţiale.

Radu Preda: Chestiunea religiei s-a pus şi la alegerile parlamentare.Nu mi-aş dori să-i văd pe preoţi lideri politici, pentru că politica  înseamnă luptă. În campanie trebuie să ai statutul de luptător.

Conform Constituţiei suntem un stat laic.

Radu Magdin: Orice are influenţă în societate.Românii îşi pun încrederea în biserică şi în armată.Cei care sunt creştini şi mai puţini parcticanţi îi găsim la nivelul marilor oraşe.

Radu Preda: Le recomand candidaţilor să meargă la sfintele moaşte. Este un test al identificării. Nu văd de ce nu s-ar simţi confortabil domnul Iohannis. Afirmaţia dânsului că nu vrea să discute de religie m-a lăsat perplex. De ce se mai cheamă Alianţa Creştin Liberală? Chestiunea religiei ca element de identitate trebuie să o punem cu serenitate.

Îl va costa pe domnul Iohannis respingerea temei religiei?

Magdin: A pierdut o minge ridicată la fileu. A trecut mingea pe lângă el. Trebuia să arate că e de-al nostru. Nu avem educaţie politică pentru că nu s-a investiti în educaţia noastră politică. Clasa politică ar trebui să facă un pact de responsabilizare. Altfel oamenii nu mai vin la vot. 

Preda (foto dreapta): Avem un deficit de a afirmare apăsată a identităţii. Mulţi parlamentari nu fac uz de conştiinţa lor religioasă. Aici e o problemă a ortodoxiei ca atare. Noi, ca teologie, avem o problemă. România suferă de un deficit antropologic: de la educaţie, la asistenţă sanitară. Avem o superbă teologie a persoanei. Niciun candidat din America nu-şi permite să evite tema religiei.  

image

Un partid care să-şi asume valorile creştine poate duce la limpezirea dintre identitatea religioasă şi cea civilă. Noi avem un hiatus între cetăţenie şi credincioşie, care explică tot cortegiul de fenomene.nu suntem campionii corupţiei. Intrarea într-un nou ciclu politic va impune noi teme, iar una va fi cea a religiei, alături de ce a mândriei naţionale, a patriotismului.

Ce ţine împreună o societate precum cea românească? Această întrebare ar trebui să fie o obsesie pentru orice politician român. Noul ciclu politic al României să cuprindă mai evident tematica religioasă. 

Un partid, chiar dacă-şi spune creştin, nu trebuie să funcţioneze după regulile unei parohii.

Poziţia BOR faţă de implicarea religiei în campanie

Magdin (foto dreapta): Preotul are un statut metapolitic, dar e liderul coagulant. Repet: depinde de bunul simţ. 

image

Preda: Religia nu va fi o chestiune centrală a campnaiie, dar va fi a următorului ciclu politic.

Un candidat ateu are vreo şansă la prezidenţiale?

Magdin: Aş pune accentul pe chestiunile favorabile. 


Teologul Radu Preda şi analistul politic Radu Magdin, în studioul Adevărul Live FOTO David Muntean

image

 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite