Ioana Mihăilă (USR-PLUS): Ţinta noastră în Oradea e cel puţin 20%. Dacă vrem să fim un oraş competitiv, investiţia în tineri e extrem de importantă

Ioana Mihăilă, candidată a USR-PLUS la Primăria Municipiului Oradea, va vorbi, joi, de la ora 12.00, despre alegerile locale, planurile sale pentru conducerea instituţiei conduse mai bine de zece ani de Ilie Bolojan şi politica de alianţe pentru o nouă majoritate în consiliu.

Adevărul: Cine este Ioana Mihăilă şi de ce vrea să candideze la primăria Oradei?

Ioana Mihăilă: În primul rând sunt medic. Profesez şi lucrez în Oradea. M-am născut aici. Principalul motiv pentru care am decis să fiu activă în politică e legată de activitatea mea de zi cu zi. O parte din problemele oamenilor pot fi rezolvate în cabinet, dar o altă parte rezolvarea nu mai poate fi limitată la cabinetul medical. Toate aceste aspecte plus frustrările adunate ca antreprenor de intreprindere mică în România, mi-au făcut să-mi doresc un pic mai mult pentru mediul în care creştem. Aşa că în 2018, după cei doi ani de proteste în stradă, ne-am aşezat la o discuţie cu soţul şi am zis că avem două opţiuni. Fie plecăm fie ne străduim să schimbăm ce e în jurul nostru. Atunci am intrat în România 100 şi apoi în PLUS. Oportunitatea la primăria Oradea a survenit în februarie. În condiţiile în care Oradea e un oraş destul de bine administrat ne-am gândit ce teme am putea aborda.

Într-adevăr, temele de atacat al primăriei de Oradea sunt puţine. Administraţia e lăudată de ambele părţi. Şi Stelian Ion (USR) şi Decebal Făgădău (PSD) au zis că au vorbit cu Ilie Bolojan pentru a-i cere sfaturi. Totuşi, dacă ar fi în această campanie să vorbiţi de două proiecte pe care le aveţi, care ar fi acestea?

În primul rând aş sitentize trei principii. Acestea au legătură cu o administraţie deschisă care să nu depindă de deciziile unei singure persoane. Al doilea principiu e munca în echipă. Acolo unde sunt mai multe creiere care gândesc ne aşteptăm şi la un rezultat mai bun. Al treilea e această creare de investiţii publice dazată pe dovezi. Astea sunt cele trei principii cu care am pornit în această candidatură. În materii de teme concrete o mare preocupare este legată de tineri. Tinerii români au doar un potenţial de 60% de a-şi atinge capacitatea maximă de dezvoltare. Dacă vrem să fim un oraş european şi competitiv, cred că investiţia în tineri, în educaţia şi sănătatea lor e extrem de importantă. Temele de educaţie, sănătate şi tineret sunt extrem de importante. Apoi partea de mediu. Atât spaţii verzi cât şi o mobilitate urbană. 

Aşadar să sintetizăm, partea de tineret şi partea ecologistă. În momentul de faţă câţi membri are PLUS în Oradea? E importantă şi resursa de partid.

Trebuie să menţionez că suntem primul judeţ din ţară care a semnat acordul de colaborare cu USR. Împreună cu USR avem undeva la 500 de membri în Oradea. Colaborarea e deja foarte bună, avem două sedii la cinci minute distanţă şi multe activităţi le facem împreună.

În momentul de faţă aţi început să faceţi cercetări sogiologice să vedeţi care ar fi rezultatul dvs?

Nu am făcut sondaje de opinie dar am început să facem focus grupuri pentru a vedea temele şi preocupăriel orădenilor. Rezultatele arată o preocupare mare petnru sănătate, educaţie şi mediu şi bineînţeles infrastructură.

Locurile de muncă nu reprezintă o temă problematică?

Cred că în Oradea e o problemă mai degrabă migrarea forţei de muncă. Locuri de muncă există, problema e salarizarea. Suntem printre ultimele locuri în privinţa salarizării. Avem gândite nişte strategii şi în domeniul acesta. Strategiile ţin şi de o revigorare culturală, dar şi o colaborare strânsă cu Universitatea.

Cine consideraţi că ar fi principalul contracandidat al dvs în condiţiile în care Ilie Bolojan s-a retras şi s-a înscris pe lista Consiliului Judeţean?

Florin Virta. Dumnealui e viceprimar şi a lucrat în echipa lui Ilie Bolojan. 

Colaborarea dvs cu persoana care candidează pentru funcţia de CJ cum este?

Colega mea care candidează pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, Simona Bisboacă, avem o relaţie foarte bună.

Ce aşteptări aveţi de la Consiliul Local?

Ţinta noastră e să ne atingem şi ideal să depăşim scorul de la europarlamentare când am fost a doua forţă politică din Oradea şi am avut 18%.

Principalul adversat şi pentru Consiliul Local e tot PNL?

E clar că PNL e principalul adversar, dar da şi UDMR are o cotă importantă.

În condiţiile în care nu veţi câştiga primăria Oradei ce veţi face mai departe în politică? Aţi dori o funcţie în provincie sau vreţi să vă îndreptaţi spre centru?

N-o să neg că principalul motiv pentru care am intrat în politică a fost ce se întâmplă în sănătate. Acolo, din Guvern lucrurile se pot schimba. Avantajul pe care îl am e că acum pot să mă întorc oricând la activitatea medicală şi nu depind de funcţia politică. Dar da, domeniul sănătăţii ar fi principalul meu interes.

Din poziţia de medic, cum a fost gestionată criza pandemiei în Oradea?

Sunt multe lucruri care s-au făcut bine şi câteva lucruri care puteau fi făcute mai bine. Din cele făcute bine a fost acea aprovizionare de la început cu echipamente de protecţie. Spitalele nu au suferit din cauza lipsei de personal pentru că personalul ar fi fost infectat. În ultimele două săptămâni observăm însă o dublare a numărului de cazuri la nivelul judeţului. Cred că o comunicare mai bună şi mai empatică cu populaţia ar reduce numărul de infectări. De asemenea ce văd eu o problemă majoră e gestiunea datelor. La nivel de DSP nu există o evidenţă a persoanelor care a apelar la serviciile DSP. Nu există o evidenţă centralizată., Ne vom trezi probabil şi peste şase luni neştiind câte persoane au trecut prin infecţie.

Pe lângă partea medicală sau sanitară mai avem şi efecte economice destul de grave care au fost generate de pandemie. Cum a resimţit Oradea efectele economice generate de pandemie?

Cred că de aia e foarte important atunci când ne uităm la economia unui oraş ea să fie cât mai diversificată astfel încât atunci când o parte a ei suferă, oamenii să se poată reorienta în altă parte. În Horeca se putea lua măsuri mai active însă partea de industrie a fost destul de puţin afectată. Au fost mici focare care au fost rapid şi eficient gestionate.