Bogdan Deleanu: Dacian Cioloş nu e un lider mesianic. Partidul e o întreagă echipă care munceşte. Românii din afară nu mai trebuie văzuţi ca nişte saci de bani

Bogdan Deleanu Foto Eduard Enea

Bogdan Deleanu, moderatorul comunităţii locale din Bruxelles a Platformei România 100, a vorbit, la Adevărul Live, despre planurile lui Dacian Cioloş pentru diaspora românească. Bogdan Deleanu conduce şi Europuls, organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experţi români în afaceri europene.

Adevărul: Despre noul partid al lui Dacian Cioloş. De ce România Împreună şi nu România 100 în continuare?

Bogan Deleanu: Nu pot să vorbesc despre asta. Pot spune doar că este o trecere de la mişcarea civică la mişcare politică. Nu ştiu să vă dau multe detalii şi pentru mine  a fost o ştire ce se întâmplă acum. Platforma va continua să existe cu activităţi de implicare civică şi cunoscând oamenii care au lansat cele două mişcări cred că vor fi complementare.

Ce se întâmplă la Bruxelles? De ce este lumea atât de încântată de Dacian Cioloş?

Nu e doar Dacian Cioloş. Mi se pare imporatant să stabilim. Nu e un lider mesianic Dacian Cioloş, este o echipă care munceşte. Suntem a doua comunitate de străini după francezi, un oraş aproape de mărimea Albei-Iulia. Cei mai mulţi nu sunt plecaţi de foarte multă vreme.

Românii de la Bruxelles ce ar vrea să se schimbe în primul rând în România? Aici, temele importante par a fi sănătatea şi educaţia.

Sănătatea rămâne o prioritate pentru România. E o frică să te gândeşti că ajungi în ţară şi ai nevoie să te duci la spital. Educaţia e rămâne o problemă şi ea. E aproape un non-subiect să îţi trimiţi copilul la studii în ţară. Evident că cea mai mare problemă e reprezentatitivatea în alegeri. Românii din diaspora sunt complet nereprezentaţi. Capacitatea lor de a vota pentru aceste alegeri trebuie să fie mai mare. Vorbim de o comunitate de români în interioriul Uniunii Europene. Ei vin, pleacă des, îşi trimit bani, se vizitează. Comunitatea de români din afară nu e departe. Vor veni de Paşte cu buzunarele şi cu bagajele pline. Trebuie să găsim un mod ca aceşti oameni să fie implicaţi cu adevărat, trebuie create mecanisme mai bune de a lega diaspora de ţară.

În guvernul actual, se vehiculează ideea ca românii care trimit peste 1.000 de euro pe lună, să fie monitorizaţi. Cum vi se pare acest lucru?

Românii din afară sunt într-adevăr un potenţial. Dar nu mai trebuie văzuţi ca nişte saci de bani. Sunt o grămadă de oameni care ar vrea să facă ceva în ţarp, dar trebuie să se simtă bineveniţi, nu obligaţi să se întoarcă în ţară. Cred că astfel de măsuri mai mult îi vor îndepărta, decât să îi apropie.

Nu credeţi că apariţia noului partid al lui Dacian Cioloş va canibaliza electoratul de dreapta?

Dacă mă uit la alte ţări există o viaţă politică, sănătoasă, acolo unde există multe opţiuni politice. O să vedem ce se întâmplă în România.

Se mai vehiculează în România că PSD nu mai este dorit în familia politică europeană socialistă. Se discută asta la Bruxelles?

Nu ştiu să vă spun. În familiile politice europene sunt conflicte, e normal ca unii politicieni să fie mulţumiţi şi alţii nemulţumiţi. Dacă ne uităm la cazul Poloniei, există o tendinţă ca atunci când un lider calcă strâmb, atenţia acordată acelui partid să fie mai mare. Evident că pot exista tensiuni. Familiile politice europene, mai ales cea populistă şi cea europeană, sunt la baza valorilor europene, e normal să aibă mereu un rol permanent de monitorizare.

Am văzut că ultima participare a lui Liviu Dragnea la un congres al Partidului Socialiştilor Europeni a fost atunci când a devenit liderul PSD, acum doi ani. Ce ne spune lucrul acesta?

Ca cineva care a lucrat mai mulţi ani în PE, vă spun că mi-aş dori mai multă implicare din partea politicenilor români pe plan european. Dacă ne uităm la orice mare congres al unui partid mare european, să ne uităm câte politici sunt depuse de delegaţii româneşti. Nu e doar un lucru cosmetic, să îţi faci o poza la Bruxelles. Implicarea e un lucru care te poate influenţa pozitiv, şi pe partidul tău şi ţara ta.

Aţi publicat recent un studiu prin care spuneaţi că România nu are oameni pe funcţii de directori generali în cadrul Uniunii Europene.

După comisari, directorii generali sunt cei mai importanţi. Numirile lor sunt influenţate de mai mulţi factori, dar cel mai important de competenţă. Nu spun că Guvernul României trebuie să meargă să dea cu pumnul în masă ca să ceară funcţii de conducere, dar vreau să spun că trebuie o discuţie pe acest subiect, poate mai utilă decât cea legată de acele scrisori. E clar că ceva lipseşte la nivelul României ca să ajungem în acel loc. Nu ar curge lapte şi miere dacă ar ajunge acolo, dar mesajul există: dacă nu ai niciun român acolo, e o problemă.