Politică

articolul anterior articolul urmator

Şova, la Adevărul Live, despre sondajul INSCOP privind prezidenţiabilii: Iohannis va dori să fie un preşedinte jucător

3
14 Jul 2014 13:32:26
Autor: Iulia Marin
Directorul INSCOP, Remus Ştefureac FOTO David Muntean
Directorul INSCOP, Remus Ştefureac FOTO David Muntean

Directorul INSCOP Remus Ştefureac,  jurnaliştii Dan Marinescu şi Călin Nicolescu, au comentat, în emisiunea „Adevărul Live” de la ora 14.00, rezultatele celui mai recent sondaj INSCOP Research care prefigurează o finală strânsă între candidaţii la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Dan Şova, purtător de cuvânt al PSD în campania pentru prezidenţiale, s-a alăturat discuţiei.

Sondajul INSCOP Research, realizat la comanda ziarului "Adevărul", dezvăluie că premierul Victor Ponta este candidatul cel mai bine cotat, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din toamnă. În acelaşi timp, liderul PSD are, totuşi, un contracandidat redutabil, în persoana proaspătului preşedinte PNL, Klaus Iohannis.

Principalele comentarii pe tema sondajului INSCOP: 

Dan Marinescu, redactor-şef Adevărul: INSCOP, la comanda Adevărul”, a realizat un sondaj foarte interesant. O să dezbatem acest sondaj împreună cu Remus Ştefureac, director INSCOP şi colegul meu, Călin Nicolescu, şef la adevărul.ro.

Remus Ştefureac, director INSCOP : Ceea ce azi s-a publicat reprezintă prima parte a cercetării mai ample, vor urma elemente legate de profilul prezidenţiabilului, de percepţia câştigătorului. Acestea vor fi temele care vor proiecta viziunea despre societate şi despre ce trebuie să facă viitorul preşedinte al ţării. Vom avea date interesante în ce priveşte aşteptările populaţiei.

Dan Marinescu : Aceste date le-ar putea face un serviciu şi partidelor, ar putea vedea ce aşteptări au românii.

R. Ştefureac: Aproape 50% spun că se vor prezenta cu siguranţă la alegerile prezidenţiale. Cumulat, aproximativ 66%. Mă îndoiesc că vom avea o prezenţă de 66%, dar reperul se apropie de prezenţa înregistrată în 2009. Deci, la alegerile prezidenţiale vom avea o prezenţă mai mare. Tocmai având o prezenţă mai mare vom putea face un lucru pe care nu l-am făcut în mai : am putut să punem un filtru raportat la cei care vor veni la vot.

D. Marinescu: Cei 17,3% care sunt nehotărâţi ar putea fi şi pentru că nu există încă o listă de candidaţi ?

R. Ştefureac (foto dreapta): Este posibil. Cei care nu sunt siguri de prezenţă ar putea veni în condiţiile unor teme spectaculoase, în condiţiile în care temele de campanie au legătură cu aşteptările lor, deci în funcţie de gradul de competiţie, de nivelul de confruntare. Si e un lucru de dorit în democraţia românească.  

D. Marinescu : Apar şi nişte întrebări care au născut dispute, cine ar trebui să fie candidaţii PSD, respectiv PNL. Noi am vorbit despre PNL, unde au fost discuţiile cele mai multe de la Congres.

Călin Nicolescu: Mă aşteptam la confruntarea Victor Ponta-Klaus Iohannis. In general, cel mai puternic este perceput ca atare. Ca să fiu sincer, mă surprinde scorul mare pe care îl are Mircea Geoană. Cred că sunt cei 34% din categoria celor care doresc ca PSD să piardă Cotroceniul, pentru că domnul Geoană a avut nişte înfrângeri în trecut şi nu are imagine de învingător.

R. Ştefureac: Aceste rezultate arată că Geoană şi Antonescu au un electorat al lor. Pe de altă parte, este un tip de electorat, al lui Geoană şi al lui Antonescu, care va conta inclusiv în ecuaţia prezidenţialelor. După ce vom publica şi datele privind intenţia de vot pe partide, sperăm să putem face şi nişte corelaţii între intenţia de vot pentru partide şi nişte corelări de acest tip. Cred că avem şi nişte zone electorale care vor conta, prin urmare relaţia dintre cuplurile prezente aici cred că este importantă. Un tip de conflict prelungit se poate să nu le facă bine celor doi. Mircea Geoană este în acest moment parte din Guvern. In cazul PNL, pare că e o relaţie mai tensionată între Antonescu şi Iohannis. Cred, însă, că şi dreapta, şi PSD au nevoie de unitate totală.

D. Marinescu: Mircea Geoană ar putea să se bazeze pe alt electorat decât PSD, în ideea în care se spune că Ponta ar putea avea probleme în turul doi, pentru că nu poate câştiga doar cu voturile alianţei PSD-UNPR-PC. Dacă ar fi Geoană, care a luat cinci milioane de voturi în 2009, ar putea avea mai multe şanse să atragă electorat din afara PSD ?

C. Nicolescu : Da, eu cred că are mai multe şanse. Problema e că nu cred că are şanse să adune electoratul PSD. Are o imagine mai bună în rândul electoratului de dreapta, tocmai pentru că intervenţiile şi prestaţia lui îl recomandă ca pe un om mai pregătit pentru competiţia asta. Însă câştigă puţin de la ceilalţi, dar cred că ar pierde mult mai mult de la ai lui. Aici este punctul lui nevralgic.

R. Ştefureac: Cred că acest lucru aproape nu mai are relevanţă. Orice candidat PSD, pe o fragmentare totală a dreptei, poate capta voturi din zona dreptei cu relativă uşurinţă, în baza unui proiect care să şi conţină măsuri de dreapta. Mă uit la disputa de azi, pe tema reducerii CAS. E o măsură care vizează electoratul de dreapta.

La alegerile prezidenţiale, relevanţi vor fi trei milioane de votanţi care vin doar la aceste alegeri. Nu sunt de stânga sau de dreapta. Ei vor vota, cred, un proiect care să ofere o alternativă la ce a însemnat ciclul prezidenţial de zece ani aflat sub bagheta lui Traian Băsescu.

C. Nicolescu: Cred că miza este şi pe un absenteism în turul al doilea. S-ar putea ca voturile PSD să fie suficiente.

R. Stefureac: Preşedintele Băsescu a arătat că electoratul dur al său e posibil să nu se prezinte la vot în turul al doilea. Vorbeam de stânga-dreapta şi aceste coagulări de bazine electorale – cădem în capcana de a simplifica bazinele electorale. Traian Băsescu nu a fost votat în 2004 sau 2009 doar de votanţi de dreapta, ci şi de alegători cu un profil clar de stânga.

Noi am pus un indicator pe care putem face şi corelaţii – cum se consideră românii, de stânga sau de dreapta. Dăm doar o cifră globală – cei care au identificare ideologică clară sunt doar vreo 40%.

C. Nicolescu: Ar fi şi complicat, dar fiind că partidele noastre nu au doctrină.

R. Stefureac: L-am măsurat în premieră pe Iohannis din partea PNL-PDL, care se îndreaptă spre o treime din electorat. MRU pierde şi pe fondul fuziunii PNL-PDL. L-am adăugat şi pe Tăriceanu, independent, în premieră. Kelemen Hunor nu se duce complet către bazinul UDMR. Probabil în acest sens putem explica rezultatul conflictului PSD-UDMR.

D. Marinescu: Seamănă cu scorurile de la europarlamentare.

R. Ştefureac : În linii mari,e o comparaţie forţată. E clar că un Iohannis candidat PNL-PDL ia mai mult decât suma partidelor aşa cum a rezultat la alegeri. Şi la intenţia de vot pe partide sunt nişte evoluţii interesante, care pot explica o parte din datele de aici. E o diferenţă de mai mult de 12 procente între Ponta şi Iohannis.

Dacă oamenii ăştia nu se înţeleg pe bune, cum vor reuşi să se armonizeze ?

D. Marinescu: Eu înţeleg că noul partid se va chema PNL.

Dan Şova, purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale pentru PSD, despre rezultatele sondajului INSCOP : Pot să vă spun că noi ne pregătim în campania prezidenţială pentru o luptă dură şi incisivă, cel puţin din partea colegilor de pe partea dreaptă. E greu de stabilit cine va candida de acolo, probabil domnul Iohannis. În orice situaţie, va fi un candidat puternic şi pe care îl respectăm. Altfel, sondajul pe care l-am văzut nu poate decât să ne bucure. Electoratul leagă un candidat de dreapta de modelul preşedintelui-jucător. Eu aş spune scandalagiu. E un model pe care nu îl mai dorim. Noul preşedinte va trebui să fie un arbitru.

Cred că oamenii leagă orice candidat de dreapta de politica de austeritate şi cred că în persoana candidatului PSD oamenii au văzut un om de echilibru, care participă la dialog, care respectă instituţiile din România. Sondajul este încurajator în acest moment, deci va trebui să menţinem linia de comunicare.

D. Marinescu : Credeţi că populaţia îl poate percepe pe Iohannis ca pe un continuator al lui Băsescu ?

D. Şova: Este un continuator al acestei politici.

C. Nicolescu: Domnul Iohannis era susţinut, cu ani în urmă, de PSD…

D. Şova: Noi discutăm aici despre un model de preşedinte. Domnul Iohannis, din toate luările de poziţie, vrea să fie un preşedinte jucător.

C. Nicolescu: Deci PSD îşi propune să aibă un alt tip de preşedinte ?

D. Şova: Vrem un preşedinte care să respecte ce scrie în Constituţie. Nu scrie că preşedintele se ocupă de viaţa personală a oamenilor, de viaţa partidelor. Aşa scrie în Constituţie.

C. Nicolescu: Sigur, când preşedintele se ocupă de relaţia între societate şi stat, asta înseamnă că în atribuţiile sale intră şi taxele pe care Guvernul le impune societăţii. E o chestiune de interpretare aici.

D. Şova: Constituţia României face parte dintre Legile fundamentale destul de amănunţite. Pe de altă parte, nu sunt făcute pentru oameni care citesc Constituţia ca pe regulamentul de utilizare a scării de bloc.  Când cineva care nu are niciun Dumnezeu pe lumea asta, ca Traian Băsescu, atunci putem să ne imaginăm o Constituţie cu 5000 de articole, dar nu mai e o Constituţie.

C. Nicolescu: Concret, cum ar schimba preşedintele Ponta politica lui Traian Băsescu?

D. Şova: Vă dau exemplul scăderii CAS. Politica economică reprezintă apanajul exclusiv al Guvernului. Promulgarea legii de către preşedinte nu e un filtru de verificare a legislaţiei. E mai mult o chestiune ad honores. Preşedintele nu e pus acolo ca o a treia Cameră a Parlamentului.

D. Marinescu: Preşedintele a spus că nu e împotriva reducerii CAS. In schimb, aspus că vrea să ştie de unde se găsesc fondurile care se vor pierde prin reducerea CAS ?

D. Sova: Reducerea CAS a fost depusă acum şase luni. Consultările sunt tardive. Dacă ai insomnie, ca preşedinte, pe tema echilibrului bugetar, convoci consultările dinainte.  Cei de la PNL-PDL au făcut şi o moţiune de cenzură legat de faptul că nu s-a introdus reducerea CAS de la 1 iulie. E o măsură care se află în scrisoarea de intenţie adresată FMI.

D. Marinescu: Revenind la cifre, orice candidat al dreptei va purta stigmatul Traian Băsescu ?

R. Ştefureac: Depinde şi de relaţiile care se vor dezvolta în următoarele luni. Dacă va exista o comunicare pozitivă între candidatul dreptei şi Băsescu, candidatul dreptei îşi asumă un risc. Pare o situaţie de tip lose-lose.   {C}

{C}{C}

D. Marinescu: Deci candidatul dreptei este condamnat să piardă ?

R. Ştefureac: Va fi o competiţie strânsă, aşa cum a spus şi domnul Şova.

D. Marinescu:  înţeleg că e o strategie a PSD, lipirea candidatului dreptei de Băsescu. Mai pot apărea surprize în turul I la prezidenţiale ?

C. Nicolescu : Mi se par cifre prea mari ca să apară diferenţe semnificative. E posibil, de exemplu, ca Diaconescu să crească peste Vadim Tudor. S-ar putea ca Tăriceanu să nu facă 4,5%, din simplul motiv că foarte puţini oameni sunt tentaţi să voteze pe cineva despre care nu cred că va câştiga. Dar diferenţe cu adevărat important, nu cred să fie. 

D. Marinescu: INSCOP a testat aici şi diverse finale.

R. Ştefureac : Avem simulări între Victor Ponta şi ceilalţi candidaţi. Cu toate precizările subliniate şi în articolul de fond de astăzi, suntem, totuşi, cu patru luni înainte de prezidenţiale. In patru luni se pot întâmpla multe. Suntem în perioadă preelectorală, nu am intrat în atmosfera de campanie. Revenind la finale, Klaus Iohannis performează cel mai bine pe segmentul de dreapta. Datele sunt aproape similare cu cele din mai. S-a mai mărit puţin distanţa, e o diferenţă de 5,6 puncte procentuale pentru cei doi.

Orice diferenţă de unul, două puncte nu contează. Scandalul Mircea Băsescu nu cred că a influenţat foarte mult această distribuţie. Mai interesantă mi se pare simularea pe bazinul de votanţi, unde e o mărire a distanţei de nouă puncte procentuale. Cred că aceasta este diferenţa care va fi şi este de analizat de cel care vine din spate, de Klaus Iohannis şi echipa sa.

Această simulare de tur doi e o formă de exprimare în cadru bipolar a încrederii în personalităţi. Suntem, totuşi, încă departe. Candidaţii nu au fost validaţi oficial.

D. Marinescu : Interesante sunt şi datele referitoare la Predoiu şi MRU.

R. Ştefureac: Vocea sondajelor arată clasamentul Iohannis –MRU – Antonescu – Predoiu. E un tip de cercetare care măsoară indicatorii primari. Trebuie văzut şi potenţialul lor de a rupe de la stânga, de la nehotărâţi, de a se plia pe aşteptările de astăzi ale românilor, dacă fiecare dintre aceste personalităţi emite aşteptări credibile. Aceasta este poza preliminară care suprinde un racord între diverse nume şi principalul competitor. 

C. Nicolescu: Mi se pare remarcabil că MRU îl depăşeşte pe Predoiu, care are în spate PDL. Incă o bilă albă pentru domnul Ungureanu ar fi că a ocupat mai multe funcţii de-a lungul timpului în aparatul de stat, deci a dat cu nasul de mai multe genuri de probleme. Au fost nişte mici scandaluri, dar care nu cred că ţineau de competenţa sa profesională. Mi se pare că aici, de fapt, e o mimă. Alianţa PNL-PDL mimează ceva, nu mi-e clar ce. Probabil credibilitatea. Este evident că Iohannis este cel mai bun candidat pe care alianţa îl poate produce.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Tăunu
14.07.2014, 14:40:59

Sondajele sunt relative. Un bun sondaj a fost ieri la Turneul de tenis din Bucureşti, unde Ponta a fost huiduit de spectatori. Ăştia nu mai erau clientela de partid sau cei cu pensiile speciale reîntregite de acest iresponsabil de Ponta. La alegeri realitatea va fi cu totul alta !

+3 (3 voturi)
mitrut
14.07.2014, 15:57:34

Pana la alegeri s-ar putea sa nu mai fie nici bani de pensii! Impozitele si taxele vor mai creste, utilitatile se vor scumpi si Ponta va creste in sondaje precum un tsunami. Iar cand va ajunge intre oameni va fi tragedie!

+1 (1 vot)
legumesifructe
14.07.2014, 16:58:22

INSCOP inseamna Ponta umflat cu pompa

Modifică Setările