Politică

articolul anterior articolul urmator

Alegeri locale în două tururi de scrutin?

5
17 Jan 2020 15:14:21
Florin Grecu

Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi de scrutin, asigură mai multă legitimitate politică primarului, datorită majorităţii voturilor cu care ar putea fi ales de către cetăţeni, precum şi preşedinţilor de Consilii Judeţene sau de Consilii Locale.

Până în anul electoral 2016 primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean dispuneau de legitimitatea urnelor, fiind aleşi direct prin scrutin uninominal, în două tururi. Începând din vara anului 2016, consilierii judeţeni, propuşi pe liste de partid şi votaţi de cetăţeni, aleg un coleg, votul fiind secret, în postul de Preşedinte al Consiliului Judeţean. În acest fel, partidele politice exercită un controlul politic total asupra listei de candidaţi şi a celor aleşi.

Legea electorală în vigoare menţionează faptul că aspiranţii la funcţiile de primar şi de preşedinţi ai Consiliului judeţean, care adună cele mai multe voturi, câştigă alegerile, fără majoritatea sufragiilor cetăţenilor. Prin urmare, conform actualei legislaţii electorale, poţi fi primar şi cu 20% din voturile valabil exprimate la urne.

În articolul 101, alin. 2 din Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se menţionează faptul că „este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabile exprimate şi numai „în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie”.

Articolul 1 din Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, nr. 115 din 19 mai 2015, la alin. (3), menţionează următoarele: „Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, iar alineatul (4) aminteşte faptul că „primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor, municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal”. Astfel, conform articolului 7 din lege, „candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit legii partidelor politice”.

În textul Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se prevede modalitatea votării indirecte, prin delegare, a Preşedintelui Consiliului Judeţean. Astfel, la alineatul (5) se menţionează faptul că „Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia vor putea fi demişi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică cu voturile a două treimi din numărul total.

Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi de scrutin presupune negocieri dure între organizaţiile politice, care îşi vor declara susţinerea pentru un candidat sau altul, în turul al doilea al alegerilor locale. Astfel, primii doi candidaţi, în ordinea voturilor obţinute la urne, vor intra în al doilea tur de scrutin, fiind ales primar şi Preşedinte al Consiliului Judeţean, candidatul care va întruni majoritatea voturilor cetăţenilor.

Asumarea răspunderii Guvernului cu privire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, fără un OUG care să fie ulterior dezbătut în Parlament, ar putea fi motivul declanşării alegerilor anticipate.

În cazul în care asumarea răspunderii Guvernului va trece de votul Parlamentului se poate modifica legislaţia electorală cu privire la organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea edililor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, în contextul în care niciunul dintre candidaţi nu ar obţine la urne, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturilor alegătorilor.

Pe de altă parte, în cazul în care Guvernul primeşte, la moţiunea de cenzură, vot de neîncredere din partea Parlamentului, atunci asumarea răspunderii executivului de a modifica legea electorală, cu privire la alegerea primarilor şi Preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi de scrutin, nu mai poate să-şi producă efectele.

Picarea guvernului la votul din Parlament pe proiectul modificării legislaţiei electorale ar putea deschide drumul către anticipate. Organizarea alegerilor anticipate, cu un an înainte de încheierea mandatului Parlamentului şi declanşarea instabilităţii guvernamentale, pun în lumină imposibilitatea demarării unui astfel de proces, în lipsa unui consens politic parlamentar major.

Alegerile anticipate nu pot fi organizate nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern. Astfel, ar fi nevoie de o voinţă politică greu de atins la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de Premier. Abia la a treia investire de guvern, Preşedintele României poate demara procedura de dizolvare a Parlamentului, conform art. 89, alin.(1) din Constituţia României, revizuită în anul 2003.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Iulian Arion
17.01.2020, 17:16:53

CCR a decis ca alegerea primarilor intr-un singur tur de scrutin este nedemocratica si neconstitutionala. Democratic si constitutional este ca decizia majoritatii sa prevaleze. De ce este nedemocratica? Pentru ca incalca principiul deciziei majoritatii. Majoritate inseamna jumatate plus unul! Daca primarul este ales din primul tur cu 50% plus unul dintre voturile valabil exprimate, democratia este respectata. Daca nu, aveam de-a face cu dictatura minoritatii! Dictatura minoritatii este incompatibila cu democratia. Daca pm Orban isi asuma responsabilitatea pe aceasta lege, atunci este un erou si se va bucura de respectul si aprecierea cetatenilor. Parlamentarii care se opun deciziei majoritatii, trebuie omorati, iar sediile partidelor respective incendiate! Din cand in cand, arborele democratiei trebuie udat cu sangele tiranilor si al patriotilor. Ultima data a fost in dec-1989.

kamy node
19.01.2020, 19:32:38

nu va lasati amagiti de mincinosii psd-istilor ,

Iulian Arion
17.01.2020, 17:20:14

Pentru a fi democrat si a arata ca respecta vointa cetatenilor, Guvernul ar trebui sa-si asume raspunderea si pe respectarea Referendum300. Actuala lege a alegerilor pe liste a fost declarata de CCR neconstitutionala. Presedintele Basescu nu trebuia sa promulge aceasta lege dupa ce CCR a declarat-o neconstitutionala! Promulgand-o crede ca s-a spalat pe maini ca Pilat din Pont. Gresit! Si-a semnat condamnarea la moarte!

Iulian Arion
17.01.2020, 17:21:56

CCR a scris in motivarea deciziei ca parlamentarii au sfidat decizia cetatenilor care au votat pentru maxim 300 de parlamentari, iar ei,, cu Ponta in frunte au marit numarul acestora la peste 420 bucati anticonstitutionali! Zdrobiti capul sarpelui!

Iulian Arion
17.01.2020, 17:26:36

Niciun politician roman si niciun propagandist din mass media nu poate citi mai mult de o pagina de text scris Reproduc finalul: XIV. Pentru toate aceste considerente, Curtea constatã cã legea criticatã încalcã, în ansamblul sãu, dispozitiile Constitutiei cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului si egalitatea între cetãteni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 61 - Rolul si structura (Parlamentului), art. 62 - Alegerea Camerelor si art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. În final, Curtea constatã cã, potrivit Deciziei Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, "puterea de lucru judecat ce însoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseazã nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijinã aceasta". În consecintã, atât Parlamentul, cât si Guvernul, respectiv autoritãtile si institutiile publice urmeazã sã respecte atât considerentele, cât si dispozitivul prezentei decizii. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia României, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUTIONALA În numele legii DECIDE: Admite obiectia de neconstitutionalitate si constatã cã Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãtilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali este neconstitutionalã. Definitivã si general obligatorie. Decizia se comunicã Presedintelui României, presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezbaterea a avut loc la data de 27 iunie 2012 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lãzãroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecãtori. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Pentru Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta, semneazã Magistrat-asistent-sef, Doina Suliman Degeaba a comunicat-o! Au legiferat impotriva deciziei cetatenilor. Atunci i-am condamnat pe toti la moarte!