Un păcat de moarte

„Sacrificarea calmului şi a stabilităţii în România pe altarul unor false ambiţii şi frământări naţionaliste nenaturale, reglate cu termostatul doar din ambiţii politicianiste este un păcat de moarte.”

UDMR nu a făcut niciun secret că pregăteşte un proiect de act normativ al cărui rost ar fi acela de a asigura autonomia etnică a Ţinutului Secuiesc. Ţinut în a cărui componenţă ar urma să intre nu doar judeţele Harghita şi Covasna, ci şi o parte din judeţul Mureş.

Oficiali ai Uniunii, în frunte cu preşedintele acesteia, dl. Kelemen Hunor, au precizat în repetate rânduri că deocamdată documentul  fie ar fi în lucru, fie ar avea regim de proiect intern şi că, de îndată ce va dobândi forma finală, va fi pus la dispoziţia opiniei publice, atât în versiune maghiară cât şi în româneşte în vederea unei consistente dezbateri de anvergură naţională. Anumite prevederi din proiectul în cauză au fost livrate presei ca de obicei “pe surse”, iar ori de câte ori a fost invitat să comenteze autenticitatea lor, dl. Kelemen Hunor nici nu le-a asumat, nici nu s-a delimitat de ele, solicitând răbdare până în momentul în care actul va deveni unul oficial. Dl. Kelemen nu a negat însă nicio clipă că adoptarea şi punerea în practică a prevederilor proiectului vor implica modificări constituţionale.

La începutul săptămânii trecute, mai exact marţi, 9 septembrie, site-ul hotnews.ro a intrat în posesia a ceea ce pare a fi textul integral al proiectului, precizând că acesta i-ar fi fost pus la dispoziţie chiar de parlamentari ai UDMR. Din câte se pare, proiectul va deveni oficial- fapt important!- în momentul în care dl. Kelemen Hunor îşi va anunţa şi înregistra candidatura la preşedinţia României.

Proiectul de Autonomie a Tinutului Secuiesc 

SURSA: hotnews.ro

Primul paragraf a ceea ce pare a fi forma finală a viitoarei legi, dar şi a manifestului electoral al d-lui Kelemen defineşte Ţinutul Secuiesc drept “o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul Statului naţional şi independent România”. O formulă doar aparent tangentă articolului 1 din Constituţia ţării, dar care omite caracterul indivizibil al Statului român. Proiectul conţine numeroase prevederi referitoare la organizarea administrativă şi financiară a Ţinutului, dar şi la felul în care se va exercita actul de justiţie pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Un ţinut ce va avea steag propriu - încă o prevedere în contradicţie cu Constituţia actuală -, preşedinte şi capitala la Miercurea Ciuc, iar ca limbi oficiale româna şi maghiara. E vorba, aşadar, de reglementări  suplimentare ce consfinţesc îndepărtări considerabile de la litera şi spiritul Constituţiei în vigoare a României.

Prim-ministrul Victor Ponta, şeful unui guvern în componenţa căruia se află şi reprezentanţi ai UDMR în frunte chiar cu dl. Kelemen Hunor, nu a adoptat deocamdată o atitudine chiar foarte tranşantă referitoare la prevederile proiectului. El s-a limitat în a spune că oricine are dreptul de a iniţia proiecte legislative.  Ceva mai categorici în afirmaţii au fost vicepremierul Liviu Dragnea care a afirmat că acesta nu are nicio şansă de reuşită şi că nimeni nu îl va susţine şi ministrul Apărării, dl. Mircea Duşa. Un punct de vedere articulat ce respinge prevederile referitoare la felul intens colorat etnic în care ar urma să se exercite actul de justiţie pe teritoriul Ţinutului Secuiesc a fost formulat în cursul săptămânii trecute de Consiliul Superior al Magistraturii.

Observatorii politici de la Bucureşti sunt unanimi în a recunoaşte caracterul electoral al documentului. Cu toţii au observat că forurile conducătoare ale Uniunii recurg acum la aceeaşi strategie la care au făcut apel de 25 încoace în perioade electorale, o strategie menită să maximizeze procentele obţinute de candidaţii săi la alegeri. Procente care, în condiţiile în care UDMR nu mai este unica formă de organizare şi de manifestare politică a minorităţii maghiare din România, au cunoscut în anii din urmă o oarecare scădere. Demn de reamintit în context că la prezidenţialele din anul 2009 candidatul Uniunii, care a fost tot dl. Kelemen Hunor, a obţinut 3,83% din voturi, mult sub numărul populaţiei de etnie maghiară cu drept de vot , în vreme ce în 2004, candidatul de atunci, dl. Markó Béla, a avut un procent net superior de votanţi, mai precis 5,83%.

Excesele retorice, dar şi revendicative din proiectul de autonomie publicat în cursul săptămânii trecute de hotnews.ro sunt, fără doar şi poate, o încercare a partidului etnic maghiar deghizat în uniune culturală de a-şi regenera cartea de vizită naţionalistă O operaţiune care, în viziunea liderilor săi, ar mări şansele pentru un procent electoral mai bun al candidatului său ce are a se înfrunta cu cel al Partidului Civic Maghiar, dl. Szilagyi Zsólt.

E însă mult mai greu de spus în ce măsură recunoaşterea instituţională a unui Ţinut Secuiesc autonom ar fi cu adevărat în favoarea locuitorilor de etnie maghiară din zonă. Acesta nu le va creşte nici nivelul de trai, nici numărul locurilor de muncă şi nici nu va şterge amintirea, dar şi realitatea unor acţiuni economice cu iz penal, nu îndeajuns cercetate de justiţie, întreprinse de chiar unii dintre cei mai vocali lideri ai UDMR. O vizită recentă, întreprinsă în luna iunie a acestui an la Odorheiu Secuiesc, mi-a prilejuit întâlnirea cu masive zone despădurite, operaţiune de care se pare că nu sunt deloc străini câţiva dintre cei aflaţi de 25 încoace, mai pe faţă ori mai voalat, în vârfurile nomenclaturii udemeriste.

E cât se pare de sigur că o recrudescenţă a discursului naţionalist atât de partea română cât şi de cea maghiară ar fi cum nu se poate mai dăunătoare ţării, locuitorilor săi indiferent de etnie, aspiraţiilor europene şi euroatlantice ale României, încercărilor de consolidare a poziţiei sale în cadrul structurilor Uniunii Europene şi ale NATO.

Cele două organisme au apreciat în decursul anilor faptul că România, deşi o ţară cu ample populaţii minoritare, a găsit soluţiile pentru dezamorsarea  posibilelor tensiuni etnice şi a atrage la guvernare principalele minorităţi, în special cea maghiară. Aceste realităţi au contribuit decisiv la admiterea ţării noastre atât în NATO cât şi în UE. Condiţia de ţară stabilă, scutită de încordări etnice majore, a avut fără doar şi poate un rol important în succesul repurtat de România la recentul summit NATO de la Newport. Ţara noastră a obţinut garanţii suplimentare de securitate, extrem de importante pentru locuitorii săi, deopotrivă români şi minoritari, în condiţiile în care suntem înconjuraţi de conflicte îngheţate.

Sacrificarea calmului şi a stabilităţii pe altarul unor false ambiţii şi frământări naţionaliste nenaturale, reglate cu termostatul doar din ambiţii politicianiste, ar fi nu doar o imensă prostie, ci şi un păcat de moarte.