Alegerile au trecut, partidele nu mai sunt interesate de sondaje. Pe ce au cheltuit formaţiunile politice banii de la stat

Marcel Ciolacu şi Ludovic Orban, preşedinţii celor mai mari partide, sunt interesaţi mai ales de imaginea formaţiunilor pe care le conduc FOTO Mediafax

Promovarea în mass-media, plata chiriilor şi a personalului de partid sunt direcţiile în care merg plăţile pe care le fac formaţiunile care primesc bani de la bugetul de stat. Un detaliu interesant: odată alegerile trecute, partidele nu mai investesc în sondaje de opinie.

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat rapoartele financiare înaintate de partidele care primesc subvenţii financiare de la stat, documente în care poate fi analizat modul cum a cheltuit fiecare formaţiune în parte banii primiţi pentru luna februarie. „Partidele au cheltuit cam o treime din banii primiţi, adică 6,1 milioane de lei. Suma este relativ mai mică decât în ianuarie, când au cheltuit 6,8 milioane de lei. Acest fapt ne arată că, de fapt, partidele primesc mult mai mulţi bani decât nevoile financiare reale”, explică organizaţia neguvernamentală Expert Forum, într-un raport despre finanţarea partidelor politice.

Din sumele totale cheltuite, aproape jumătate (47%) a mers pentru promovare în presă, în timp ce un sfert din cheltuieli (23%) a fost pentru personalul de partid, iar 13% au fost destinaţi pentru utilităţi. Situaţia în ceea ce priveşte cheltuielile diferă de la partid la partid. PSD, formaţiunea care primeşte cea mai mare subvenţie (7,6 milioane lei în februarie), a cheltuit din aceşti bani 2,8 milioane. 63% din această sumă (1,75 milioane lei) au mers pentru promovarea în mass-media, cu aproape 50% mai mult ca în luna ianuarie. A doua cheltuială majoră a fost reprezentată de personalul de partid (19%), la fel ca în luna ianuarie, iar pe podiumul plăţilor au intrat şi cotizaţiile la organizaţiile politice internaţionale, prin cei circa 5% (112.000 de lei).

Două treimi din bani, pentru propagandă

Al doilea partid ca forţă, PNL, a primit 6,4 milioane de lei în februarie, din care a cheltuit 1,65 milioane. 69% din banii cheltuiţi (1,12 milioane lei) au mers pentru promovare în mass-media, în timp ce a doua plată ca pondere e reprezentată de angajaţii la partid: 10% (adică 167.000 de lei). Circa 7% din banii cheltuiţi au fost pentru facturile privind consultanţa politică.

Situaţia stă total diferit la USR, care a cheltuit 758.000 de lei din cele 2,05 milioane lei primite. Grosul cheltuielilor, adică 52%, a fost reprezentat de personalul de partid, către care a mers în jur de 400.000 de lei, la fel ca în ianuarie. În timp ce utilităţile şi chiriile au mai reprezentant 15% din plătiţi, puţin peste 100.000, banii pentru promovare în mass-media au fost 38.000 de lei (5%). 

Formaţiunea condusă de Dacian Cioloş, PLUS, a primit în luna februarie 1,4 milioane de lei, din care a cheltuit, potrivit documentelor, doar 226.000 de lei. Şi PLUS a cheltuit cea mai mare parte a banilor pentru personal, adică 63% din fonduri (144.000 de lei), similar cu ianuarie. A mai cheltuit 35.800 de lei pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor (15%), la jumătate faţă de ianuarie, iar circa 10% (24.000 de lei) pentru plata chiriilor de sedii.

Un detaliu care a atras atenţia este că marile partide nu au mai făcut nicio cercetare sociologică, pentru a şti de câtă susţinere se mai bucură. Singurii bani daţi pentru un sondaj sunt din partea USR, însă probabil a fost un studiu pe un număr restrâns de persoane, dat fiind faptul că au fost cheltuiţi pentru acesta doar 4.000 de lei.

PMP a cheltuit doar 100.000 de lei din cei 399.000 de lei primiţi. Cea mai mare parte a cheltuielilor, adică 73% (77.641 de lei), a mers pentru personalul din partid, iar aproape 20% pentru chiriile şi utilităţile sediilor. Important de ştiut este că PMP primeşte bani doar pentru rezultatele de la locale, pentru că în iarnă a ratat intrarea în Parlament. 

Pe de altă parte, Pro România, o altă formaţiune care a ratat Parlamentul, a cheltuit de două ori (616.000 de lei) mai mult decât a primit în februarie, adică 288.000 de lei. Aproape 500.000 de lei a plătit doar pentru chirii şi utilităţi ale sediilor, în timp ce aproximativ 95.000 de lei, pentru personalul care lucrează la partid.

Boicotul AUR

Alianţa pentru Unirea Românilor a primit 1,5 milioane de lei, dar a cheltuit doar 8 lei în februarie, bani care au reprezentat comisioane bancare, mai mult cu 5 lei faţă de ianuarie. Practic, partidul a continuat să ignore subvenţiile legale. De altfel, liderii AUR au avut atitudini care s-au bătut cap în cap în ceea ce priveşte subvenţiile pentru partide. Formaţiunea a depus luna trecută un proiect de lege care adaugă un singur alineat la Legea privind finanţarea partidelor politice, adică permiterea folosirii banilor pentru „investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective/sau destinate interesului general, anume aşezăminte culturale, medicale sau sociale”.

Depunerea acestui proiect a fost motivată de faptul că marile formaţiuni din Parlament le-au transmis celor din AUR că, în niciun caz, nu ar fi de acord cu eliminarea subvenţiilor pentru partide, aşa cum propusese anterior, tot printr-un proiect de lege, partidul condus de George Simion şi Claudiu Târziu, susţin surse din conducerea PNL şi USR pentru „Adevărul”. „Considerăm că acest proiect (n.r.- privind redirecţionarea banilor spre lăcaşe de cult şi spitale) ar depărta scopul subvenţiilor de la cel din lege (şi, în general, de la standardele şi practicile internaţionale), întrucât aceste fonduri au obiectivul de a facilita consolidarea partidelor politice. Deşi atenţia către bunăstarea cetăţenilor trebuie să fie un scop primar al partidelor politice, construirea unor astfel de clădiri trebuie să rămână totuşi atribuţia administraţiei publice sau a altor entităţi”, subliniază Expert Forum în raportul său pe tema subvenţiilor pentru partide.