Reţelele de socializare sunt invadate de mesaje electorale, una din patru postări afişate conţinând un mesaj plătit de un partid politic, o persoană ce pretinde o funcţie publică sau un ziar care serveşte un anumit interes.

Avem peste 3 000 de unităţi administrative de bază, comune sau oraşe. În fiecare dintre acestea trebuie să alegem primarul şi lista de consilieri. Peste acestea se adaugă şi alegerile pentru fiecare judeţ unde vom alege preşedintele consiliului judeţean şi lista de consilieri judeţeni.

În mare va trebui să stabilim peste 50 000 de persoane care trebuie să ocupe o funcţie publică. Dacă pe lângă acestea adăugăm şi ceilalţi beneficiari politici, cum ar fi angajările politice la primării, consilii judeţene, deconcentrate sau companiile subordonate lor, bătălia reală angrenează direct aproape 300 000 de persoane.

În realitate cel puţin unul din două zeci de români sunt angrenaţi direct în această bătălie, cea mai dură din setul de alegeri deoarece vizează probleme curente ale fiecărui cetăţean român. Concurenţa este una mare, depăşeşte media 3 persoane pe un loc public.

Vorbim practic de o armată politică care luptă pentru fiecare vot, fiecare stradă, fiecare consilier. Interesul nu este binele comunităţilor locale, aşa cum este discursul public, ci accesul la fondurile publice şi la funcţiile publice.

Sumele cheltuite în această perioadă de fiecare dintre aceşti actori sunt foarte mari şi ambiţiile sunt pe măsură.

Se va schimba viaţa românilor după acest set de alegeri şi după cele parlamentare din iarnă? Este puţin probabil din moment ce vorbim de aceleaşi persoane care se plimbă prin diverse partide şi care doar îşi vopsesc culoare politică.