Politică

articolul anterior articolul urmator

Alina Mungiu-Pippidi: Unde ne sunt liderii? Top decizii neluate care ne vor costa scump

0
28 Sep 2015 13:52:42
România Curată
Alina Mungiu-Pippidi este preşedintele Societăţii Academice din România (SAR)
Alina Mungiu-Pippidi este preşedintele Societăţii Academice din România (SAR)

Plouă cu non-evenimente, congres PSD, moţiuni, lupte pentru putere care nu pot schimba nimic nici măcar teoretic, vizite inutile şi mesaje de lemn. Ca atare, un scurt reflector pe ce contează de fapt.

  1. Se pierde ocazia de a curăţa Bucureştiul

DNA, fie el binecuvântat, scoate în sfârşit la iveală mafia transpartinică a administraţiei şi aleşilor Bucureştiului. Atenţie. Oprescu deja s-a garat în spitalul lui favorit, Chiliman şi-a mai luat înapoi din ce îi reţinuse DNA, cât priveşte pe omul comision Moisescu, acesta e super-tare, dovadă că de zece ani doar eu scriu despre el, de pe vremea Guvernului Tăriceanu, de parcă aş fi cumpărat vreo exclusivitate – e invers – eu nu am fost de cumpărat şi de aia i-am tot dat numele, iar el pe o uşă e băgat şi pe alta iese. Povestea de la Apa Nova pune degetul pe rană, arătând că bugetul oraşului e spoliat pentru că e votat şi controlat de o mafie transpartinică a consilierilor, pe care primarii o joacă pe degetele lor pline de aur. Nicuşor Dan a cerut să aflăm cum au votat consilierii la scumpirea apei. Nu e destul. Blaga şi Gorghiu trebuie să îl scufunde pe Oprescu, nu să îl ţină la suprafaţă, Greu, ştiu, Blaga l-a mai salvat pe Moisescu, Alina G. văd că îi descoperă calităţi lui Tăriceanu exact când cheamă pe bucureşteni la demonstraţie, uitând că acum un an trebuia să demonstrăm contra lui Tăriceanu, la ordonanţa cu traseismul. Fraţilor, vedeţi că aţi greşit anul sau persoanele sau oraşul. Contra lui Oprescu şi pentru demisia lui trebuia sa scoateţi lumea, nu pentru a-l despărţi pe Ponta de Oprea, că nu vrem să ne băgăm în cuplul lor. Sau, mă rog, poate doar voi vreţi. Şi dacă vreţi să curăţaţi Bucureştiul, imediat toate voturile din Consiliu să fie postate NOMINAL, şi cele din trecut, şi cele din prezent, şi consilierii voştri care ne umflă facturile afară până să vină DNA, că nu aveţi ce pierde cu majoritatea, doar dacă mai are careva curaj să ia parandărăt până la locale (să meargă voluntar în Siria cine are asemenea curaj) . Cu acest început poate aveţi vreo şansă la alegerile de la anul şi începe şi curăţarea Capitalei, unde răspunderea dreptei e foarte mare.

  1. ANI devine pe faţă o celulă a serviciilor, şi încă una irelevantă

ANI nu că nu are şef, dar nici nu va găsi acea personalitate independentă care să poată conduce agenţia bine. De vină e o combinaţie de intervenţie politică nereuşită a lui Horia Georgescu, omul pe care propria familie îl acuză că şi-a cumpărat poziţia de şef la integritate (ce ţară), ca după aceea să se dea în leagăn şi cu Băsescu, şi cu Ponta, şi legea foarte slabă de înfiinţare (vina e a cui a scris-o, dăm o lege  taman când România devine membră UE şi scriem în ea că e musai să fii român ca să fii şef ANI. Bineînţeles, asta se citeşte că şefii trebuie să fie cu diplomă de la particulare plus şcoala de diplome a SRI). Urmarea e că ANI nu are şanse nici teoretice să găsească un şef tare, ca la DNA, şi serviciile prezintă candidaţi şi contracandidaţi şi se blochează reciproc pe acolo. Consiliul de integritate nu are la rândul său profilul public, nu mai spun de meritele individuale ale membrilor în domeniul luptei cu corupţia, cu reputaţia aferentă, pentru a rezolva situaţia sau măcar a atrage atenţia asupra ei. Legea e caducă, şi dacă preşedintele sau primul ministru ar cădea de acord să se dea o ordonanţă să se anuleze chestia cu român iar postul ar fi scos la concurs internaţional poate agenţia ar mai avea vreo şansă. Nu, nu e dincolo de atribuţiile preşedintelui, exact asta trebuie să facă el, şi e mare nevoie, trei sferturi din cazurile DNA puteau fi prevenite de ANI. Aşa ar trebui de fapt să funcţioneze prevenirea corupţiei, ANI îi depistează, comisiile de disciplină, şefii sau prefectul imediat îi suspendă, şi partea penală vine mai târziu. Dar noi facem anticorupţie contra voinţei politice, de asta nimeni nu e schimbat până nu e condamnat penal şi de asta DNA nu are cum răzbi.

  1. Curtea de Conturi putea fi depolitizată

Dacă înţeleg eu bine, ca să nu se plictisească pesedistul Văcăroiu la Curtea de Conturi, i-a fost trimis tovarăşul Sârbu, frate ideologic şi înainte, şi după 1989, după cum scrie Dan Befu pe romaniacurata.ro.  Trecem peste partea personală, că poziţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi de consilier de conturi, care fac parte din structura de management din cadrul Curţii de Conturi, sunt remunerate cu venituri de peste 10.000 de lei net pe lună şi sunt „garantate”, conform legii, pentru o perioadă de nouă ani. Doar nouă ani? Curtea de Conturi e unica agenţie de control din Europa politizată pe faţă. Ce credibilitate să avem la MCV, la fondurile europene mereu cu probleme etc? Înţeleg că PNL va contesta la Curtea Constituţională. Lui Victor Ponta, e limpede, nu îi mai pasă de opinia publică europeană – nu mai are ce pierde, şi e o problemă să-l fi adus aici dacă nu se reuşeşte debarcarea lui. Şi o greşeală. Şi aici, era cazul şeful statului să spună ceva – politizarea agenţiilor de control a statului, sau mai degrabă prevenirea ei, ţine de atribuţiile prezidenţiale, a fost promis în programul preşedintelui în campanie. Nepotismul e rău şi toată lumea pricepe, asta era mesajul intern, nu ăla cu prea multe legi care e etern şi şters.Mesajul pro-merit şi anti-politizare trebuie să fie promovat zilnic de Iohannis, mai ales că avem legi deja – numai programul PNL, în mod comic, zice că gradul de politizare acceptabil social va fi negociat cu societatea de aici înainte. Mie mi se pare că societatea s-a tot exprimat, la fel UE şi programul prezidenţial. Şi tocmeala, doar-doar o da înapoi legea şi ne mai uită lumea promisiunile, e mai degrabă jenantă. O lăsăm şi pe asta doar Curţii Constituţionale? Nu era bine să avem o mare consultare cum depolitizăm organismele de control, că nici la ANAF nu o duc prea bine etc?

  1. Am rămas fără politică externă

Nouă luni de ezitare şi bâjbăială ajung la culme săptămâna asta, în uma întâlnirii Obama-Putin de la ONU, în care ruşii au dovedit că fără ei nu se poate rezolva nimic şi se pot aşeza la masa mare chiar după Crimeea. Inadecvarea e largă, a unui MAE depăşit, iarăşi cu nepotisme, ba chiar şi angajaţi prinşi cu şpaga, şi care l-a trimis pe prezident la Riga, summit unde se ştia că se va constata oficial decesul parteneriatului de est, să spună că noi îl susţinem. El însă nu s-a ridicat din morţi şi iaca aşa am rămas noi în aer şi acolo suntem, sau mai rău, dacă judec după scrisoarea pe care mi-a trimis-o Bogdan Aurescu sau, mai recent, interviul lui Lazăr Comănescu, unde poziţia noastră pe Siria se aliniază cu a lui Putin. Primele patru luni din an, când puteam face ceva pe Schengen – ştiu ce spun, că am fost parte din două campanii de succes, una de liberalizare a vizelor pentu Balcanii de vest, cu Giuliano Amato campion internaţional, alta pentru Moldova şi Ucraina, cu Bild şi Markovski, nu am făcut nici pasul unu din ce trebuia făcut, că asta se face prin coaliţii mult mai largi – deşi eu am tras de mânecă pe cine trebuia, la vreme. Pe urmă a venit chestia cu refugiaţii şi am dat cu mâna noastră aşa o lovitură spaţiului Schengen prin poziţia noastră lipsită de solidaritate şi minimă înţelegere, că nu ştim dacă o să mai existe Schengen, ce să mai vorbim să ne bage cineva în el. Nu e culmea că aducem, prin inaptitudinea politicii noastre europene, exact acea Europă cu două viteze pe care diplomaţia noastră a avut ca obiectiv principal să o evite, ani de zile? În chestia cu refugiaţii Klaus a pierdut dintr-un foc tot acel avantaj internaţional dat de mica noastră şmecherie de a fi ales un minoritar, teoretic mai natural înclinat să fie un european etc. Oprea, Ponta şi cu el au făcut un corp comun remarcabil, că, vorba aceea, structura de sub ei e una, nici prea competentă, nici prea civilă, ca atare nici vorbă de vreo renaştere pe Externe, cum au avut balticii sau polonezii acum 20 de ani deja. Chiar aşa, s-a terminat înainte să înceapă, în provincialismul nostru şi compania politică a lui Orban şi Fico? Şi liderii, care ar putea fi contra curentului, ar putea devia curentul, că de aceea sunt lideri? Unde au fost şi sunt?

În rest, zgomot de fond. Doar zgomot de fond.

 Puteţi comenta acest text pe Romaniacurata.ro