Alocarea bugetară de 2% pentru MApN în 2017 şi nevoia de predictibiliate

Ministerul Apărării Naţionale este marele câştigător al proiectului de buget prezentat în 27 ianuarie şi adoptat apoi de CSAT şi Guvern în 31 ianuarie. De la 11.022.232 miliarde lei, reprezentând 1,35% din PIB, aşa cum arăta finanţarea pentru MApN în varianta de buget din 23 ianuarie, alocarea bugetară a crescut în câteva zile la suma de 16,322232 miliarde lei. Aceasta reprezintă angajamentul de 2% asumat de România în cadrul NATO.

Nefiind o alocare minoră, fiind vorba de o suplimentare de 5,3 miliarde lei, decizia este efectul unei decizii politice la vârful coaliţiei majoritare şi a Guvernului, foarte probabil determinată şi de vizita efectuată în SUA de reprezentanţii coaliţiei de guvernare. Dincolo de fotografia şi schimbul de amabilităţi cu preşedintele Trump, un rol important l-a avut discuţia cu Michael Flynn, consilierul pe probleme de securitate al liderului de la Casa Albă. La acea discuţie s-a abordat, desigur, şi chestiunea cooperării militare bilaterale, fiind cunoscut faptul că americanii apreciază loialitatea şi competenţa trupelor noastre în Afganistan, în exerciţiile comune, precum şi colaborarea în zona de informaţii. Liderii coaliţiei şi ai Guvernului au ţinut să sublinieze după vizită, la nivel public, că au reiterat în SUA angajamentul pentru un buget de 2% pentru Apărare. Dorinţa unei imagini bune în exterior a noului Guvern a făcut,astfel, ca Armata să primească în 2017 bugetul asumat de întreaga clasa politică acum doi ani, când la Cotroceni s-a semnat acordul pentru finanţarea Apărării cu 2% din PIB pentru deceniul 2017-2027.

Total general buget MApN varianta 27 ianuarie 2017

Sursa: Proiectul de buget pentru 2017, Anexa 3/18, MApN, pag. 7, 27 ianuarie

Total general buget MApN varianta 23 ianuarie 2017

Sursa: Proiectul de buget pentru 2017, Anexa 3/18, MApN, pag. 7, 23 ianuarie

Armata beneficiază de o creştere a fondurilor alocate care să-i permită să demareze marile programe de înzestrare, aşa cum sunt ele definite inclusiv în partea introductivă a anexei 3/18 din proiectul de buget pe anul 2017: transportor blindat pentru trupe 8x8 şi 4x4; autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor – 4x4; sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR; corveta multifuncţională; sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare; vânătorul de mine; elicoptere. Documentul face referire şi la programul de dotare cu avionul multirol, reflectând astfel discuţiile de la nivelul MApN privind achiziţionarea altor aparate F16.

Comparând cele două variante ale proiectului de buget, din 23 şi 27 ianuarie, se remarcă fluctuaţiile în reportarea execuţiei bugetare la totalul bugetului alocat în 2016 şi la unii indicatori importanţi, precum bunuri şi servicii sau cheltuieli de capital, fiind puţin probabil ca datele să înregistreze în 4 zile asemenea diferenţe.

Însă întrebarea cu adevărat importantă este dacă actualul Guvern va menţine constant nivelul de finanţare pentru Armată. Programele de înzestrare sunt costisitoare şi se derulează, ca plată şi ritm de livrare, pe mai mulţi ani. Spre exemplu, cele 4 corvete multifuncţionale vor costa 1,6 miliarde euro, livrarea finalizându-se în 7 ani. Producţia de transportoare blindate 8X8 se va întinde pe mai mulţi ani şi se estimează că va costa bugetul 2 miliarde euro. Cele 1,75 miliarde euro care sunt alocate cheltuielilor de capital pentru 2017 nu pot acoperi toate programele de înzestrare, însă vor da posibilitatea Armatei să iniţieze cel mai probabil 3-4 programe care îşi vor vedea rezultatele peste 5-7 ani.

Indicatori buget MApN varianta 27 ianuarie 2017

Sursa: Proiectul de buget pentru 2017, Anexa 3/18, , MApN, pag. 7, 27 ianuarie

Indicatori buget MApN varianta 23 ianuarie 2017

Sursa: Proiectul de buget pentru 2017, Anexa 3/18, MApN, pag. 7, 23 ianuarie

Cifrele întăresc faptul că nevoia de predictibilitate este esenţială în alocarea multianuală a fondurilor pentru Apărare. Variantă revizuită a proiectului de buget arată însă o scădere a bugetului MApN previzionată pentru 2018: de la 16,322232 miliarde lei la 12.967.292. În condiţiile în care Guvernul estimează o creştere a PIB de 5,1% în 2018, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2010[1], ar însemna că în 2018 bugetul MApN s-ar situa la 1,51% din PIB, urmând ca în 2019 (creşterea estimată fiind de 5,4%) acesta să reatingă nivelul de 2% din PIB. Din 2012, bugetul MApN a înregistrat o creştere constantă: 1,22% din PIB în 2012, apoi 1,28% în 2013, apoi 1,35% în 2014, apoi 1,45% în 2015 şi 1,48% în 2016[2], urmând ca în 2017 să atingă 2% din PIB.

Scăderea bugetului în 2018 ar demonstra o periculoasă inconsecvenţă, punând în dificultate ritmicitatea livrărilor de tehnică de luptă, către Armată, diminuare inexplicabilă în condiţiile în care nu se aşteaptă o criză economică de amploare care să amputeze bugetul Apărării ca în 2010. Respectarea multianuală a angajamentelor asumate este necesară pentru ca România să joace rolul unui furnizor de securitate. La 16 ianuarie 2015, la doar 3 zile după ce la Cotroceni s-a semnat Acordul politic privind finanţarea pentru Armată cu 2% din PIB în perioada 2017-2027, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, felicita România pentru acest angajament, după întâlnirea bilaterală cu preşedintele Klaus Iohannis:

„România este un bun exemplu prin angajamentul pe care şi l-a asumat de a aloca 2% din PIB pentru Apărare din 2017. Eu voi folosi exemplul României pentru mulţi dintre aliaţii noştri, afirmând că, dacă România poate să crească acest procent pentru apărare, ceea ce este o acţiune foarte importantă pentru România şi o acţiune foarte importanţă pentru noi toţi aliaţii, ar trebui să fie o dovadă pentru toţi aliaţii că se poate”.[3]

Este evident că după adoptarea bugetului pentru 2017, România va fi apreciată în cadrul NATO pentru că a transpus în realitate o promisiune făcută şi pentru că, indiferent de disputele interne, dovedeşte maturitatea clasei politice. Reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO, programată în data de 16 februarie, va confirma acest lucru, iar toţi aliaţii europeni vor avea ocazia să afle de la noul şef al Pentagonului, James Mattis, atitudinea Administraţiei Trump faţă de angajamentele în plan politico-militar pe care şi le-a asumat SUA anterior. Va fi o bună ocazie pentru ministrul român al Apărării, Gabriel Leş, să discute cu omologii săi nevoia continuării sprijinului în privinţa României având de partea sa recenta decizie de majorare a bugetului MApN. Se vor continua astfel eforturile consistente făcute pentru a echilibra interesul şi implicarea aliaţilor faţă de zona de nord şi cea de sud a flancului estic.

Pentru configurarea prezenţei aliate înaintate în zona Mării Negre, România a susţinut în plan politico-militar un set de proiecte care să acopere domeniile terestru, aerian şi maritim. Este vorba de constituirea unei Brigăzi Multinaţionale, de lansarea unui program de pregătire consolidată întrunită (CJET), de un cadru funcţional pentru prezenţa aliată la Marea Neagră şi, nu în ultimul rând, de o iniţiativă de instruire aeriană combinată. Toate aceste iniţiative au fost asumate şi promovate la nivel aliat, reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO de la sfîrşitul lunii octombrie 2016 fiind un succes pentru România.

În privinţa dimensiunii maritime, România urmăreşte o prezenţă constantă, rotaţională, în scopul instruirii în comun, a navelor aparţinând statelor aliate şi a grupărilor navale permanente ale NATO,în sensul adaptării programului acestora. Procesul de creare a unui cadru combinat maritim aliat în zonă (NATO Combined Maritime Framework - NCMF) are şi va avea la bază o coordonare foarte strânsă cu celelalte state membre NATO riverane la Marea Neagră: Turcia şi Bulgaria. Conform demersurilor efectuate la nivel naţional şi în cadrul NATO, este de aşteptat ca o decizie pe acest subiect să fie luată până la reuniunea miniştrilor apărării din luna februarie 2017. Totodată, aliaţii au manifestat interes pentru punerea la dispoziţie a unor capabilităţi aeriene în sprijinul misiunilor de poliţie aeriană în regiune. Iniţiativa României privind constituirea cadrului pentru instruire aeriană combinată a fost analizată la nivelul autorităţilor militare aliate şi urmează ca în 2017 structurile NATO responsabile să propună soluţii concrete de implementare. 

Se observă în proiectul de buget pentru acest an şi intenţia de a apela la instrumente legislative care să depăşească situaţia de la sfîrşitul lui 2016, când procedurilor greoaie şi cronofage au împiedicat demararea unor programe de înzestrare, precum C4ISR sau corvetele multifuncţionale. Pentru a evita repetarea unor asemenea probleme, actualul Executiv va avea în vedere adoptarea unor legi speciale pentru programele majore de înzestrare ale Armatei. Această propunere a fost identificată şi de precedenta conducere a MApN, ea regăsindu-se în Memorandumul aprobat de CSAT în noiembrie 2016.

FOTO MApN.ro

Trebuie subliniat faptul că, în partea introductivă a anexei 3/18 dedicată MApN în Legea bugetului pe 2017, se menţionează nevoia de „identificare şi implementare a unor noi mecanisme legislative” astfel: „Un capitol important îl constituie măsurile pentru eficientizarea înzestrării Armatei României şi creşterea implicării industriei naţionale de apărare în realizarea înzestrării cuprinse în Memorandumul aprobat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 174 din 24 noiembrie 2016. Este necesară identificarea şi implementarea unor mecanisme legislative care să asigure intensificarea colaborării şi implicării operatorilor economici din industria de apărare în realizarea produselor militare ce fac obiectul programelor de înzestrare esenţiale pentru Armata României.” Se consideră astfel că pregătirea şi dotarea adecvată a forţelor participante, în conformitate cu cerinţele misiunii şi standardele NATO, trebuie să se facă „în volum complet, într-un timp foarte scurt şi cu toată responsabilitatea instituţiilor implicate. În contextul deteriorării continue a mediului de securitate regional, se impune accelerarea derulării investiţiilor în vederea creşterii capacităţii operaţionale a Armatei şi a găzduirii contingentelor NATO participante la exerciţii şi aplicaţii, precum şi implementare a proiectelor care vizează asigurarea condiţiilor pentru prepoziţionarea unor echipamente NATO pe teritoriul României”.[4]

Prin urmare, este de aşteptat începerea adoptării, încă din sesiunea februarie-iunie 2017 a Parlamentului, a unor legi punctuale pentru fiecare din programele de înzestrare menţionate mai sus. Au fost deja declanşate în 2016 proceduri interne sau negocieri cu parteneri străini pentru mari proiecte de înzestrare. Germania a fost aleasă pentru demararea proiectului transportorului blindat 8X8, cu o valoare estimată de 2 miliarde euro, fiind constituită o societate mixtă cu participarea ROMARM şi Rheinmetall Defence care să dezvolte şi să producă acest transportor în România. Mai mult, o evoluţie rapidă înregistrează şi proiectul cu o valoare de 1,6 miliarde euro, ce priveşte construirea la şantierele navale din Galaţi şi Constanţa a 4 fregate clasa SIGMA în colaborare cu Damen Shipyards Group din Olanda. Realizarea unitară a unei arhitecturi integrate a sistemelor de comandă, control, comunicaţii, computere, informaţii, supraveghere şi cercetare (C4ISR) la nivelul Armatei este un alt obiectiv asumat de MApN. În cazul apelării la soluţii legislative, există experienţa Legii nr.240/2013[5], care a fost adoptată în doar câteva zile de Parlament, trecând fără probleme atât prin comisiile de specialitate, cât şi de votul plenului în ambele Camere ale Legislativului. Cel mai probabil va exista o abordare similară, determinată inclusiv de semnalele pe care actualul Guvern doreşte să le dea în plan extern, mai ales faţă de noua administraţie americană.

Dincolo de discuţiile despre bugetul din 2017, este nevoie de transpunerea acordului politic încheiat în ianuarie 2015 într-o lege care să reflecte imperativul alocării bugetare de 2% pentru apărare în decada 2017-2027, pentru a întări suplimentar angajamentul politic asumat. Este nevoie să se înţeleagă că vremurile devin din ce în ce mai tulburi şi impredictibile în plan internaţional şi că Armata trebuie susţinută de clasa politică pentru a-şi îndeplini misiunea de apărare a teritoriului naţional. În termeni practici, Armata trebuie susţinută prin buget, prin viziunea celor aflaţi la conducere, printr-un efort diplomatic la nivel NATO şi bilateral şi printr-un consens politic şi naţional pe marile teme ce ţin de securitatea ţării.

© Publicat de New Strategy Center

website: www.newstrategycenter.ro

[1] Guvenul României, Ministerul Finanţelor Publice, Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020

[2] Mai multe detalii privind evoluţia şi structura bugetelor pentru apărare în statele NATO

[3] Presidency.ro

[4] Legea bugetului de stat pe 2017, Anexa 3/18 a MApN, pag. 6

[5] Legea 240/2013 pentru realizarea capabiliăţii operţionale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forţelor Aeriene. Este legea prin care s-a aprobat achiziţia şi graficul de plată pentru cele 12 avioane F16 achiziţionate din Portugalia, avioane care au fost apoi modernizate, aparatele sosind din oct. 2016.