ANALIZĂ Lupta Orban-Cîţu, etapa pe moţiuni: între PNL-ul primarilor şi cel al antreprenorilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Florin Cîţu şi Ludovic Orban FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Florin Cîţu şi Ludovic Orban FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Moţiunile cu care candidează Ludovic Orban şi Florin Cîţu la Congres arată viziunile pe care le au privind viitorul PNL. În timp ce Orban are un mesaj îndreptat mai ales către aleşii locali şi baza formaţiunii, Cîţu se adresează liberalilor interesaţi de piaţa liberă şi de antreprenoriat.

Moţiunile celor doi candidaţi la şefia PNL sunt, dincolo de prezentarea unor viziuni ideologice privind viitorul partidului, adevărate programe de guvernare, în condiţiile în care ambele se referă mai mult la ceea ce poate face o administraţie liberală aflată la putere decât la modul de dezvoltare a partidului.

Ludovic Orban şi-a lansat moţiunea „Forţa dreptei” joi, alături de acesta fiind în general membri simpli, dar şi parlamentari, şi mai mulţi şefi de organizaţii judeţene (Argeş, Brăila, Dâmboviţa, Vrancea, Diaspora, Sectorul 3, Sectorul 5 etc.). Ludovic Orban propune, în moţiunea cu care va candida la Congresul din septembrie, o clarificare doctrinară a PNL, fiind promovată o linie conservatoare moderată, bazată pe drepturile şi libertăţile individuale, comunităţile locale, familie, credinţă şi naţiune. De altfel, în moţiunea lui Orban întâlnim menţionarea libertăţii religioase sau a tradiţiilor.

Primilor membri cărora li se adresează Orban sunt aleşii locali, cărora le promite acces mai rapid şi în mai mare măsură la banii din fondurile naţionale şi cele europene, fiind propusă inclusiv înfiinţarea unui departament special în cadrul Secretariatului general, care să menţină o relaţie strânsă cu administraţia locală. De altfel, cuvântul „primari” apare de nouă ori în moţiune, în timp ce de cinci ori apare sintagma „aleşi locali”. Pe de altă parte, în moţiunea Cîţu noţiunea de „primar” poate fi regăsită doar de două ori, la fel ca şi cea de „aleşi locali”. Şi sintagma „comunitate” apare de peste 20 de ori, în timp ce în moţiunea premierului apare de patru ori. 

Ludovic Orban vorbeşte despre o nouă politică de selectare a cadrelor, de meritocraţie şi dă de înţeles că partidul nu va mai accepta traseişti, fiind invocată „respectarea criteriilor de integritate şi moralitate”. Însă aceste criterii de integritate şi moralitate au fost uitate de actualul şef al PNL în ultimii doi ani, când a acceptat în partid politicieni de la PSD, Pro România sau ALDE.  

Revizuirea Constituţiei, Spaţiul Schengen şi antreprenoriatul

Premierul şi-a lansat moţiunea vineri, în compania a peste o sută de lideri de organizaţii, CJ-uri şi primari din marile oraşe. Majoritatea discursului moţiunii Cîţu – „România liberală” –  se învârte în jurul libertăţilor economice şi al apologiei pe care o face pieţei libere, dar marchează şi orientarea ideologică spre un liberalism de centru, cu influenţe progresiste. „Esenţa liberalismului: proprietatea privată şi toate corolarele care decurg din aceasta – ordinea pieţei libere, încrederea în capacitatea antreprenorială şi buna funcţionare a democraţiei – nu s-au bucurat de atenţia cuvenită în societatea românească, ci au fost mai degrabă stigmatizate”, se arată în moţiunea Cîţu. Deşi susţine că PNL va rămâne ataşat liberalismului, creştin-democraţiei şi conservatorimsmului, elementele care ţin de ultimele două orientări mai degrabă lipsesc. 

Printre obiectivele cele mai îndrăzneţe ale premierului sunt dezvoltarea României prin revizuirea Constituţiei, intrarea ţării noastre în Spaţiul Schengen şi apropierea de moneda euro, creşterea investiţiilor şi încurajarea antreprenoriatului sau recuperarea prejudiciilor din infracţiuni. Asumarea unui obiectiv precum revizuirea Constituţiei este, pentru moment, lipsită de fundament, din moment ce pentru un asemenea demers e necesară o majoritatea de două treimi în Parlament, iar Coaliţia are puţin peste 50%. Un alt semn de întrebare este cel legat de reformarea administraţiei publice, în condiţiile în care Cîţu nu susţine reorganizarea administrativ-teritorială, cu toate că prin aceasta statul ar economisi venituri importante. Printre obiective este şi problema spinoasă a desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie, însă unde nu precizează şi soluţia finală.

Fără tehnocraţi

Premierul Florin Cîţu solicită un PNL „unit ideologic” pentru a putea să guverneze timp de opt ani, ceea ce ar însemna ca liberalii să obţină un rezultat care să le permită să fie la Putere şi după 2024. Printre noutăţile echipei Cîţu este şi cea referitoare la delimitarea de „cultul experţilor sau tehnocraţilor”, fiind în totalitate pentru răspunderea politică a decidenţilor în faţa cetăţenilor.

Şeful Guvernului pledează pentru o democraţie internă în care să fie însă respectată disciplina de partid, unde diferenţele de opinii să se oprească la înţelegerea libertăţii cuvântului. „Democraţia înseamnă şi o disciplină a membrilor noştri de partid. Democraţia înseamnă respectul reciproc în interiorul partidului, diferenţele de opinii în tratarea celor mai diferite probleme ale acţiunii noastre nefiind decât expresia libertăţii cuvântului”, potrivit moţiunii „România liberală”.

Traseismul, greu de condamnat

Un punct comun al moţiunii Cîţu cu cea a lui Orban este cel legat de traseismul politic, adică promisiunea că nu va fi încurajat, deşi nu spune clar nici el că ar fi condamnat. „PNL trebuie să se ferească a fi un ofertant de oportunităţi pentru oportunişti, despărţindu-se astfel de acceptarea traseismului politic şi de alianţe de conjunctură”.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite