Analiză. Partidele care au ratat Parlamentul, în cădere liberă. ALDE, părăsit de toţi greii săi

ALDE şi Pro România au încetat procesul de fuziune, iar Călin Popescu Tăriceanu s-a retras de la şefia liberal-democraţilor FOTO Andreea Alexandru / Mediafax

ALDE şi Pro România, formaţiuni care au ratat intrarea în legislativ, sunt în plin proces de disoluţie, cu lideri care nu se mai implică în partidele fondate. La rândul său, PMP încearcă să supravieţuiască politic, deşi principalele nume au plecat de la cârma partidului.

Plecarea de la guvernare şi eşecul de la parlamentare reprezintă un test al supravieţurii politice pentru partidele care au fost agăţate mai ales de imaginea unui lider cu tracţiune politică, aşa cum se întâmplă în cazurile ALDE, Pro România şi PMP. Toate cele trei îşi leagă existenţa şi rezultatele politice de politicieni ca Victor Ponta (Pro România), Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE) şi Traian Băsescu (PMP).

Dintre cele trei, ALDE a arătat cel mai mult, în ultimele luni, faptul că e în degringoladă. La ultimul congres al formaţiunii, susţinut pe 16-17 aprilie, delegaţii l-au ales la şefia formaţiunii pe Daniel Olteanu, fost deputat de Vaslui şi politician cvasinecunoscut. Doar doi alţi fruntaşi ai noului ALDE s-au mai evidenţiat în ultimii ani, adică prim-vicepreşedinte Tim Ionescu (fost consilier general), şi unul dintre vicepreşedinţi, Anton Anton (fost ministru al Energiei). Lipsesc din conducerea partidului nume grele din politica postdecembristă, cum sunt preşedintele fondator, Călin Popescu-Tăriceanu, Norica Nicolai (fost preşedinte al Consiliului Naţional şi europarlamentar) sau foşti miniştri precum Daniel Chiţoiu ori Varujan Vosganian. De altfel, Călin Popescu-Tăriceanu e mai degrabă preocupat de problemele cu legea. La începutul lunii mai a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru o presupusă mită de 800.000 de dolari, primită în perioada în care era prim-ministru.

Conducere de la distanţă

Tot în derivă este şi PRO România. Condus de fostul premier Victor Ponta, partidul mai supravieţuieşte doar prin prisma subvenţiei de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), însă preşedintele de partid pare mai degrabă absent. Victor Ponta a anunţat că lucrează în afara ţării, iar din această formaţiune rar mai apar în spaţiul public politicieni care au rezistat valului de plecări din toamna trecută. Ultima decizie majoră a Pro România a fost încetarea procesului de fuziune cu ALDE, lucru întâmplat la finalul lunii februarie. Singura voce din formaţiune care mai iese în spaţiul public este Corina Creţu, cea care este şi singurul europarlamentar rămas, după ce Mihai Tudose s-a reîntors în PSD.

Nu în ultimul rând, schimbări a cunoscut şi PMP, după eşecul de la parlamentare şi demisia lui Eugen Tomac. Preşedinte a fost ales Cristian Diaconescu (fost ministru de Externe), care spre deosebire de liderii ALDE şi Pro România e mult mai prezent în spaţiul public. De asemenea, PMP beneficiază încă de subvenţie, graţie rezultatelor de la locale. Aproximativ 3 milioane de lei ar urma să intre în conturile PMP în 2021.

Ce spun specialiştii

"Adevărul” a consultat mai mulţi specialişti pentru a vedea dacă cele trei partide care nu au atins Parlamentul în acest mandat mai au şanse să se reinventeze pentru a reveni în forţă la alegerile din 2024, ori vor dispărea complet de pe scena politică.

Partidele s-au cam remarcat prin faptul că distribuie funcţii şi beneficii. Ori, acestor partide li s-a cam tăiat accesul la astfel de resurse, deci nu mai există multe stimulente. Mircea Kivu, sociolog

„Avem PMP-ul care a rămas cu un Băsescu ofilit astăzi faţă de cel de acum 20 de ani. Avem un Pro România unde cumva liderul principal al partidului nu există. Avem ALDE care a trăit cea mai severă degringoladă. Un nou lider de partid e egal cu zero”, a declarat sociologul Alfred Bulai, cu referire la situaţia formaţiunilor care au ratat la mustaţă intrarea în Parlament. Pe aceeaşi linie merge şi sociologul Mircea Kivu, care consideră că formaţiunile care nu s-au calificat pentru parlamentarele trecute au şanse foarte mici să revină la performanţele din trecut: „Partidele s-au cam remarcat prin faptul că distribuie funcţii şi beneficii. Ori, acestor partide li s-a cam tăiat accesul la astfel de resurse, deci nu mai există multe stimulente”.

Sociologul Alfred Bulai subliniază că ALDE a dat semne timpurii că intră în moarte clinică: „Să nu uităm că ALDE de dinainte nu a intrat la europarlamentare, deci era în moarte clinică, dar nu voiau să recunoască. Dacă nu intri nici la europarlamentare şi nu contezi nici la locale, atunci nu ai nicio şansă la parlamentare”. De asemenea, sociologul a amintit că au fost puţine acele cazuri ale unui partid care, după ce a ratat o dată intrarea, a reuşit să-şi revină electoral, acesta fiind cazul PNL. În 1992, liberalii au rămas în afara Parlamentului, după ce au părăsit CDR, reuşind să revină însă în legislativ, tot sub umbrela CDR.

Factorul Ponta

PMP are mai mult potenţial, spune sociologul Alfred Bulai, însă credit îi este dat şi formaţiunii Pro România, pentru că Victor Ponta este „suficient de tânăr şi de matur” încât să facă politică mulţi ani de acum înainte. „ALDE deocamdată nu pare că există”, conchide sociologul. De aceeaşi părere este şi politologul George Jiglău, care consideră că Ponta va rezista politic: "El a mai avut momente de cădere, iar Pro România a fost un vehicul pe care şi l-a inventat, rupând din PSD, tocmai din dorinţa de a se reinventa. Acum intuiesc că va face ceva asemănător”.