Politică

articolul anterior articolul urmator

Anul în care putem distruge Uniunea Europeană. Ce poate face România ca să o salveze

55
14 Sep 2016 20:31:01
Ion M. Ionita
Preşedintele Comisiei Europene a descris starea Uniunii, e proastă
Preşedintele Comisiei Europene a descris starea Uniunii, e proastă

„Va dispărea Uniunea Europeană de pe scena internaţională şi îi va lăsa pe alţii să modeleze lumea?” Este întrebarea crucială pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a lansat-o în faţa Parlamentului European cu ocazia prezentării discursului anual despre Starea Uniunii.

Jean Claude Juncker nu a trebuit să consume prea mult timp din discursul său pentru a descrie Starea Uniunii. „Europa se află în plină criză existenţială”, a spus preşedintele Comisiei. Mai rău de atât nu poate fi decât sfârşitul.

Iar pentru Europa, sfârşitul visului unităţii europene înseamnă categoric sfârşitul păcii şi al prosperităţii. Istoria continentului o dovedeşte şi Jean Claude Juncker a amintit toate aceste realităţi, la Strasbourg, în faţa parlamentarilor europeni.

Planul său de redresare a încrederii în Uniune prin măsuri concrete a fost aplaudat de marile grupuri politice, PPE, Socialist sau ALDE. Junker a vorbit despre Brexit, apărare comună, securitate, terorism, criza refugiaţilor, lupta cu evaziunea fiscală, impozitare echitabilă, planuri pentru tineri, statul de drept, valori europene şi nu în ultimul rând despre asumarea responsabilităţii. Aşa cum a fost aplaudat, Juncker a fost şi huiduit din partea parlamentarilor naţionalişti şi anti-europeni din băncile lui Le Pen şi Farage.

Trei puncte importante în viziunea lui Juncker pentru întărirea Uniunii Europene

Primul, apărarea comună. Ne trebuie un singur cartier general pentru operaţiunile militare ale Uniunii Europene. Europa este definită acum de soft power, trebuie să construiască şi componenta hard power, să devină Europa dură. Altfel, situaţii cum sunt cele din Siria sau Africa de Nord vor continua să producă dezastre şi să ameninţe oraşele Europei. Teroriştii care au lovit Europa s-au antrenat în taberele ISIS. Europa are nevoie de structuri de apărare comune care să acţioneze în mod permanent şi complementar cu NATO. Şi mai are nevoie de un fond de cercetare militară şi de capabilităţi militare care să aparţină UE. La Bratislava se aşteaptă deciziile politice pentru a se porni la construcţia Armatei Europene.

Al doilea, politică externă comună. Federica Mogherini trebuie să acţioneze ca un adevărat ministru de Externe al UE. „ Să ne uităm la războiul brutal din Siria. Unde a fost Uniunea Europeană, unde sunt statele membre în discuţiile privind reglementarea conflictului?” a întrebat Juncker. În viziunea sa, UE are nevoie să stabilească o strategie pentru Siria şi să negocieze soluţionarea situaţiei cu partenerii internaţionali.

Al treilea, asumarea responsabilităţii din partea UE. Ce înseamnă asta? Comisia Europeană să devină politică, nu tehnocratică. Executivul european va căpăta consistenţă politică, iar comisarii, la fel ca în guvernele naţionale, nu vor mai fi obligaţi să demisioneze în cazul în care vor dori să participe la alegerile europene.

Apărare comună, politică externă comună, guvern politic al UE, nu este prea mult federalism aici? Juncker nu a vrut să spună.

Din contră preşedinltele Comisiei a simţit nevoia să sublinieze cîteva lucruri pentru a nu stârni şi mai mult furia anti-europenilor din sală.

„Nu suntem Statele Unite ale Americii unde preşedintele ţine un discurs despre Starea Uniunii în faţa în faţa celor două Camere ale Congresului. Starea Uniunii noastre arată foarte vizibil natura incompletă a Uniunii Europene. Nu suntem Statele Unite ale Europei. Uniunea nostră Europeană este mult mai complexă. Iar ignorarea acestei complexităţi ar fi o greşeală care ne-ar duce la soluţii greşite”, a spus Juncker.

Precizările sale nu i-au liniştit pe naţionaliştii lui Le Pen sau pe cei ai lui Farage. Din băncile lor s-au auzit pe toată durata discursului, comentarii şi vociferări, iar Juncker nu a fost deloc menajat: „un bătrân fără idei care va îngropa Europa” a fost una dintre cele mai blânde remarci la adresa sa.

Ce face România?

România susţine ideea armatei comune europene, mai ales după ce subiectul a fost discutat la Bucureşti cu preşedintele Hollande. Stânga şi dreapta nu au aici diferenţe de opinii.

Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul PPE, este convins că situaţia de criză din Europa are şi o parte bună oferind României ocazia să se manifeste ca o ţară care susţine proiectul european şi poate să se facă mai bine ascultată.

Victor Boştinaru, PSD, Grupul Socialiştilor Europeni, spune că important este ca această armată să fie destinată apărării tuturor europenilor, deci şi a celor din Est. Iar distribuţia forţelor în teren să se facă ţinând cont de riscurile din fiecare parte a Europei.

Urmează summit-ul crucial de la Bratislava. Juncker se va adresa, de data asta, liderilor statelor europene. Unde situaţia este chiar mai complicată decât în Parlamentul European, unde nu a avut de a face decât cu vociferări şi remarci mai mult sau mai puţin jignitoare. Liderii europeni eurosceptici sau anti-europeni nu au nevoie să apeleze la asemenea tactici. Ei pot bloca orice iniţiativă sau proiect care nu le convine. Iar, pe lângă vechile diviziuni în Europa, au apărut şi cele mai noi şi mai puternice, cum ar este diviziunea Est-Vest, Polonia şi Ungaria care s-au apropiat extrem de mult în viziunea lor despre o Europă mai naţională, mai puţin integrată şi mai ne-liberală. O viziune care este departe de interesele României pe care preşedintele Iohannis le are de apărat la Bratislava.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

55 Comentarii

Iulian Arion
14.09.2016, 21:02:24

Dacă nimeni nu şi-a manifestat intenţia de a ataca Uniunea Europeană, armata comună nu este necesară. Pentru soluţionarea crizelor umanitare din Siria, Libia, Irak şi pe unde mai sunt: 1. Rezoluţie ONU cu acordul SUA, Rusiei, Chinei, Franţei, UK. Aceste state au drept de veto. 2. Delimitată o arie protejată militar, sub mandat ONU, în care UE să distribuie ajutoare umanitare şi să ofere suportul organizării societăţii pe principiile democraţiei, respectării drepturilor omului. 3. Pentru protecţia militară sub mandat ONU, trebuie implicat un stat dintre cei cinci membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, menţionaţi mai sus. Simpli puşcaşi cu căştile albastre ar deveni ţinte pentru lunetiştii locali. UE trebuie să rămână în limitele: we supply materials, they supply blood.

+2 (14 voturi)
Ion Petrescu
15.09.2016, 01:34:48

Domnule Ion M. Ioniţă, Cu tot respectul pentru echilibrul Dumneavoastră profesional, viaţa a demonstrat că NU există APĂRARE COMUNĂ, ci pactizarea Berlinului şi Parisului cu Moscova, după cum NU există POLITICĂ EXTERNĂ COMUNĂ, ci doar voinţa tutelară a cancelarului german, la care se aliniază Grupul de la Weimar , Grupul de la Vişegrad şi recentul grup, mai degrabă informal şi ocazional, la care a fost prezent şeful statului român. Cât priveşte asumarea responsabilităţii din partea UE, este o iluzie mediatică, nimic mai mult. În mod paradoxal, arealul publicistic din spaţiul mioritic, fie ignoră comedia de la Bruxelles, cu actorii cunoscuţi, fie constată existenţa unei Uniuni Europene deja dezarticulată, de facto, pe mai multe centre secundare, de putere. Întrebarea firească este CE POATE FACE UNIUNEA EUROPEANĂ PENTRU ROMÂNIA, pentru că până acum am văzut praful albastru şi pulberea steluţelor galbene. Poate este momentul să nu uităm pilda înaintaşilor, dacă tot ne place istoria, mulţi-puţinii care mai ridică fruntea când văd fluturând liber Tricolorul. By the way/ Apropo, niciodată România nu a fost şi nu va fi condusă de frustraţi, fie ei foşti consilieri prezidenţiali, profesori de strânsură sau acoperiţi, mai mult sau mai puţin binecuvântaţi, de cine ştim cu toţii.

+12 (16 voturi)
Gheorghe Calin
15.09.2016, 09:29:11

defapt UE distruge UE prin faptul ca factorii de decizie din UE se rezuma la doar 3-4 state. Desi oficial voteaza toti si participa in parlamentul UE, statele mici sunt "santajate" de statele mari sa voteze in "directia buna". Asta, in final va produce ruptura, ala micu' o sa se sature sa "stea capra" ori de cate ori cel mare are o erectie.

+5 (9 voturi)
Utilizator Adevărul
15.09.2016, 09:38:18

Comentariu considerat abuziv.

State E
15.09.2016, 09:51:51

Țara arde și Juncker se piaptănă. O idee mai imbecilă decât armata UE nu putea să vină într-un moment atât de sensibil. Mai vrea și locație! Eu zic să fie la Budapesta, să poată Orban să o trimită pe graniță să mitralieze refugiați. Necazul e că, de vreo două decenii, avem parte numai de comisii europene profund incompetente, iar cea a lui Juncker, cu d-alde Crețu și Magyarini e mai stupidă chiar și decât Rompuy și Ashton. Numai așa au putut înflori funari ca Farage în parlamentul european și așa s-a ajuns la dezastrul actual, când amărâți ca Orban, care stateau cu căciula-n mână să fie primiți, fac acum scandal că li se încalcă "suveranitatea", ca Ceaușescu, când trebuie să își facă datoria pentru care au semnat. Când vrei în club, respecți regulile. Nu? Out. UE are nevoie de competență comună, nu de armată comună.

-1 (15 voturi)

Vezi toate comentariile (55)

Modifică Setările