Audierile în Comisia Roşia Montană, la final. Cum arată bilanţul celor trei săptămâni de activitate

Protestele au continuat, în paralel cu audierile din Comisia privind Roşia Montană

Audierile  Comisiei privind proiectul de lege Roşia Montană au ajuns la final. După trei săptămâni de întrebări şi răspunsuri, la care au participat miniştri, reprezentanţii RMGC, oficiali ai Bisericii, preşedintele Academiei Române şi simpli protestatari din Piaţa Universităţii, “Adevărul” vă prezintă sinteza celor mai importante momente ale activităţii Comisiei, de la care se aşteaptă, până la 20 octombrie, un raport detaliat.

Birourile Permanente reunite ale Parlamentului au aprobat, la data de 17 septembrie, constituirea Comisiei speciale privind proiectul de lege Roşia Montană al cărei rol era arbitrarea disputei. La data de 23 septembrie, atât presiunile politice, cât şi presiunile venite din partea societăţii civile au dat roade: Comisia privind proiectul Roşia Montană a demarat audierile.

Suspiciuni şi garanţii, la aceeaşi masă

Primul invitat a fost ministrul Culturii, Daniel Barbu,cel care a dat deja aviz pozitiv proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană. El a explicat, în cadrul audierilor, cum a ţinut să decline o parte din responsabilitate. “Am cerut ca Ministerul Culturii, fiind vorba de modificarea unei legi a minelor, să nu fie iniţiator, ci doar avizator al proiectului”, a declarat el.

Întrebat dacă a fost influenţat, de –a lungul timpului, de angajaţi ai RMGC, Barbu a devenit ironic.

“Nu am fost influenţat de absolut nimeni. Am ascultat-o cu oarecare invidie pe doamna Ecaterina Andronescu spunând că a fost abordată de oameni care-i propuneau. Pe mine nu m-a abordat nimeni, sincer, să-mi propună ceva. Nu sunt, probabil, un om atât de important încât diverşi lobby-işti sau alte personalităţi să fi venit la uşa mea şi să-mi fi făcut diverse propuneri”, a afirmat Barbu.

În cea de-a doua zi, la audieri s-au prezentat ministrul Mediului, Rovana Plumb, şi directorul ANRM, Gheorghe Duţu.

“Ministerul Mediului nu a dat acord de mediu, nu a dat nicio derogare de la legislaţia de mediu în vigoare. Prin noul proiect, statul a impus o garanţie de mediu dublă faţă de ceea ce prevedea anterior proiectul. Garanţia de mediu a crescut de la 76 de milioane de dolari la 146 de milioane de dolari”, a declarat Plumb şi a adăugat că a impus garanţii suplimentare în caz de accident, care ajung la suma de 25 de milioane de euro. La rândul său, Duţu a prezentat studiul de fezabilitate al ANRM. La remarca unui membru al Comisiei, potrivit căruia studiul a fost realizat de RMGC, Duţu nu a avut replică. În schimb, a dat asigurări că studiul de fezabilitate ar putea fi realizat în repetate rânduri, pentru a fi înlăturate suspiciunile.

Cianura din migdale

Opozanţii proiectului de lege au fost prezenţi la dezbaterile din Parlament, fără ca unii dintre ei să intervină, însă, în discuţii. „Ce aş vrea eu să vă spun este că strada, voinţa străzii din Bucureşti este ca proiectul de la Roşia Montană să fie retras. Presa a fost cumpărată şi majoritatea ţării este dezinformată“, a declarat unul dintre protestatari.

Florin Potra, care a specificat că lucrează în mediul privat, s-a pronunţat în legătură cu suma asigurată de RMGC în caz de accident.

“Pentru mediu, am înţeles că vor fi 25 de milioane de dolari. Le considerăm total insuficiente. Gândiţi-vă la un RCA, dacă te plimbi cu maşina, ai o asigurare de 2 milioane de euro.  Nu este posibil, vă daţi seama, la un  proiect de asemenea anvergură, să ai doar 25 de milioane, în eventualitatea în care se întâmplă un accident ecologic”, a spus el, în timp ce unii membri ai Comisiei şi-au exprimat nedumerirea cu privire la suma invocată de Potra, aceeaşi anunţată, anterior, la aceleaşi dezbateri, de ministrul Rovana Plumb.

O altă expunere a fost cea a lui Liviu Georgescu, inginer în îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului.

“Nu există argumente pro. Doar dacă suntem plătiţi să zicem că sunt argumente pro. Locuri de muncă pentru roşieni ... care roşieni, că majoritatea au fost strămutaţi?”, a întrebat Georgescu.

În replică, deputatul PSD Florin Iordache a avut o abordare surprinzătoare. “Vă plac migdalele? Aţi mâncat migdale? Vreau să vă spun că într-un sâmbure de migdală va fi o concentraţie de trei ori mai mare decât va fi în apa care va rezulta de acolo”, a declarat el.

“Nu vrem să facem din România o grădină botanică”

Seria miniştrilor audiaţi a continuat. Ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, a explicat, printre altele, ce ar presupune retragerea proiectului de lege. „ Se poate întâmpla ca investitorul căruia i se refuză eliberarea acordului de mediu sau altor avize, să se adreseze unei instanţe arbitrale care poate fi Curtea de la Viena sau Curtea Arbitrală de la Washington şi să ceară obligarea statului român la eliberarea avizului care lipseşte pentru începerea exploatării” , a susţinut el.

La rândul lui, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a explicat de ce a avizat proiectul. “Din punctul nostru de vedere, proiectul – şi, repet, discutăm despre un proiect supus dezbaterii – nu încalcă niciun text imperativ. Şi, dacă ar fi aprobat, nu ar fi încălcat niciun text imperativ”, a mai spus el.

Ulterior, vicepremierul Liviu Dragnea a vorbit şi el în faţa Comisiei şi a arătat că susţine investiţiile “cu respectarea strictă a normelor de mediu”. “Dacă această ţară vrem să fie o ţară dezvoltată şi care să poată să fie capabilă să stea pe propriile picioare în perioada următoare, care nu va fi o perioadă uşoară din punct de vedere al războiului energetic şi al resurselor de energie, sau vrem să facem din ea o grădină botanică. Să ne gândim serios”, a îndemnat Dragnea.

RMGC versus Academia Română

Pe 3 octombrie, directorul RMGC, Dragoş Tănase,  a vorbit în faţa membrilor din comisie şi a prezentat o sinteză amplă a planurilor RMGC, ajutat fiind de mai mulţi experţi. În sinteza sa, Tănase a afirmat că proiectul va aduce 5,2 miliarde de dolari României, va face din ţara noastră principalul producător de aur, va genera mii de locuri de muncă. Totodată, RMGC s-a angajat să repare problemele de poluare istorică, să reabiliteze mediul, să utilizeze “cea mai sigură tehnologie” – exploatarea prin cianurare – şi “să pună pe masă o pâine la 1000 de familii”.

A doua zi, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a prezentat propriile sale argumente împotriva demarării proiectului.  În ce priveşte exproprierea, Haiduc a arătat că “este greu de demonstrat că aceasta este o lucrare de utilitate publică, cum ar fi: o hidrocentrală, o autostradă, o cale ferată care ar fi în slujba tuturor cetăţenilor ţării sau a oricui ar dori să beneficieze”. De asemenea, a prezentat o listă care conţinea 85 de accidente, dintre care 14 erau legate de industria mineritului aurifer şi au avut loc în SUA, Finlanda, Canada.

Pe 11 octombrie, în ultima zi de audieri, reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, invitaţi să îşi spună părerea, au preferat să recite poezii sau să facă apel la emoţie.

De pildă, reprezentantul Confederaţiei Sindicale Meridian, Ion Albu, a recitat o poezie în vers alb : “Verigheta din deget nu mi-o arunc pentru nimic în lume. E la fel de sfântă ca şi patrimoniul naţional. Dar vă spun că e făcută prin cianurare. Aurul e produs prin cianurare”.

Abordarea sa  a fost imitată de un altul, care a recitat câteva versuri : “Nu plânge, maică Românie!/ E rândul nostru să ne luptăm/ Şi din pământul ce te arde/ Nicio fărâmă să nu dăm!”.

Între timp, susţinătorii proiectului au răspuns cu citate latineşti : Aurus adente nil potesto oratio (Când aurul vorbeşte, orice cuvântare ar trebui să înceteze).

Protestele continuă, CNA interzice reclamele RMGC

În urma finalizării audierilor, protestele au continuat în Capitală şi în ţară. Pe 13 octombrie, în Constanţa, manifestanţii îi îndemnau pe cei care preferau să observe mişcarea de la fereastră : “Dacă staţi la pervaz, o să beţi apă cu gaz !”.

În Bucureşti, s-a cerut implicarea DNA : “DNA, DNA, vrem dosarul Roşia!”, iar ulterior, realizatoarea emisiunii “Profesioniştii” difuzată de TVR, Eugenia Vodă, a cerut CNA interzicerea reclamelor pentru proiectul Roşia Montană. Consiliul a  dispus interzicerea mai multor spoturi televizate, dar nu a precizat dacă a luat această măsură ca răspuns la doleanţa Eugeniei Vodă.