Politică

articolul anterior articolul urmator

Bani pentru politică, nu politică pentru bani

5
12 Dec 2021 16:56:17
Gheorghe Falcă

E o constatare simplă, ce ţine de bunul simţ şi de experienţa noastră atât ca politicieni, cât şi ca cetăţeni, că activitatea unui partid depinde în mare măsură de finanţarea de care dispune.

 Nu vorbim doar de faptul că activitatea propriu-zisă a partidelor - campanii, publicaţii, evenimente, cheltuieli de funcţionare - are nevoie de bani. Ci şi de faptul că, în funcţie de modul şi de sursa de finanţare, de organizaţia sau chiar de omul care pune la dispoziţie condiţionat sau nu bani unui partid, activitatea acestuia poate fi orientată corect sau greşit.
 
Am putea compara un partid cu o companie listată la bursă. Oferta ei publică iniţială are în spate câteva idei generoase, eventual diferite de cele ale altor partide aflate deja pe piaţă, o doctrină coerentă şi promiţătoare. Cei care sunt atraşi de această ofertă interesantă pentru binele public sunt membrii de partid în marea lor masă, cetăţeni care susţin activitatea partidului prin cotizaţiile lor. Aceasta e o sursă importantă de finanţare pentru viaţa politică. Însă, continuând comparaţia cu companiile, trebuie să spunem că partidele sunt asemenătoare unor corporaţii de interes strategic pentru societate, cu impact major pentru binele public. De aceea, statul are interesul legitim să susţină financiar activitatea partidelor.
 
Pentru că, spunând lucrurilor pe nume, nu există democraţie fără partide. Iar un stat care îşi doreşte să nu alunece în autoritarism, în forme de simulare a procesului democratic, are un interes major în finanţarea partidelor politice. Tot statul are deopotrivă interesul să creeze mecanisme care să promoveze şi să păstreze echilibrul, echidistanţa şi transparenţa procesului de finanţare. În acelaşi fel în care statul păzeşte societatea şi cetăţenii de fraude economice, de instaurarea unor monopoluri sau de produse toxice, tot aşa statul are datoria să combată monopolul politic şi doctrinele toxice, extremiste, menţinând mecanismele transparente de finanţare şi îmbunătăţindu-le pe măsură ce societatea şi politicul evoluează. Acestea sunt condiţiile pe care statul le pune partidelor atunci când le finanţează: corectitudinea şi transparenţa în folosirea banului public şi zero mesaje extremiste. În rest, le susţine necondiţionat, ca instituţii esenţiale pentru democraţie.
 
În România, avem o lege binevenită a finanţării partidelor, un instrument care a eliminat multe suspiciuni privind accesul la funcţii publice ale unor potentaţi. Totuşi, ea este o lege perfectibilă. În primul rând pentru că, aşa cum e ea acum, ea încurajează centralismul structural al partidelor româneşti, despre care am vorbit într-un articol anterior, şi care preia de fapt centralismul statului român. În privinţa finanţării, lucrurile stau acum în aşa fel încât oferă putere discreţionară asupra banilor liderului central. Banii se pot îndrepta, în absenţa unor criterii clare şi echilibrate, cu precădere către filialele fidele preşedintelui de partid. Imaginaţi-vă situaţia, deloc rară la noi, în care liderul partidului de la putere este şi premierul guvernului şi veţi avea măsura distorsiunilor care se pot produce în direcţionarea banilor către organizaţiile locale.
 
Astfel de distorsiuni puse pe seama arbitrariului descurajează tocmai mecanismul de finanţare care dă măsura sănătăţii şi solidităţii unei organizaţii: cotizaţia membrilor. La fel ca o companie faţă de acţionari, o organizaţie de partid trebuie să se poarte cu aceeaşi responsabilitate faţă de membrii cotizanţi şi faţă de contribuţia financiară a acestora. 
 
Apoi, o organizaţie trebuie să prioritizeze destinaţia banilor. Astfel, dacă în ceea ce priveşte campaniile electorale şi finanţarea acestora, mecanismele de control funcţionează, iar lucrurile se petrec în general corect, mecanismele de control ale statului nu pot fi aplicate în ceea ce priveşte viaţa internă a partidelor, pentru că această interferenţă ar diminua însăşi democraţia. Când spun viaţă internă, mă refer în primul rând la crearea şi susţinerea unui aparat profesionist atât la nivel central, cât şi la nivelul organizaţiilor locale. Un partid are nevoie de experţi în diferite domenii, are nevoie pur şi simplu de manageri care să se ocupe de gestionarea problemelor curente de funcţionare, are nevoie să-şi pregătească membrii pentru fiecare etapă a vieţii lor politice publice, iar toate aceste aspecte ale vieţii de partid necesită resurse financiare.
 
În momentul de faţă, legislaţia nu a adoptat criterii de direcţionare a finanţării, lăsând la latitudinea partidelor domeniile pe care doresc să cheltuiască banii. Consider însă că, interesul statului fiind acela de a susţine partidele ca instituţii esenţiale ale democraţiei, şi nu drept cluburi de socializare, organizaţii de lobby sau camarile ale unui lider suprem, statul poate impune criteriile care să conţină în sine promisiunea că acest rol al partidelor, de actori democratici, este îndeplinit.
 
Aşa cum pentru sănătatea economică şi socială luăm în considerare procente şi praguri (ţinte de deficit, grade de îndatorare publică, procente din PIB alocate Educaţiei şi Sănătăţii etc.), la fel, pentru o viaţă politică sănătoasă putem lua în considerare procente alocate unor anumite activităţi specifice partidelor. De pildă, 25% din ceea ce înseamnă finanţarea în afara campaniilor să fie alocate resursei umane. Un minimum de 15% ar fi important să fie distribuit către mecanismele de perfecţionare ale celor care doresc să se profesionalizeze ca oameni politici. Mai departe, probabil că 25% pentru cheltuielile de administrare ar fi suficiente, în vreme ce 35% ar fi un procent sănătos pentru ca un partid să realizeze sondaje, studii de piaţă, cercetările necesare unei bune promovări ale ofertei sale politice. 
 
Desigur, aceste procente sunt strict orientative, dar vin din experienţa de lider al unei organizaţii locale care a performat mereu din punct de vedere politic şi, în plus, a oferit buni profesionişti, care şi-au făcut treaba în administraţie. Ele ar putea fi exprimate, în mecanismele legale, ca procente minime şi maxime pentru anumite domenii, după cum ar putea fi introduse şi alte criterii, respectiv direcţii de finanţare. 
 
Ideea esenţială este însă că nu trebuie să asistăm pasiv la scăderea calităţii oamenilor politici din România, acum, când simplul fapt că eşti potent financiar nu te propulsează automat cap de listă ori favorit în cursa pentru o funcţie publică. Finanţarea pe care o pune la dispoziţie statul trebuie să urmărească exact creşterea calităţii prestaţiei partidelor şi a oamenilor politici. Degradarea acestora nu poate conduce decât la alunecarea vieţii democratice în forme fără fond şi simulacru.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Paun Al
12.12.2021, 20:30:02

In Legea 14/2003 "Art. 1. - Partidele politice sunt ... asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o ... misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de ... drept public" si nu privat cum ne aburiti. De unde analogia cu societatile comerciale private? Sau sofisme pentru creduli ... "partidele sunt asemenătoare unor corporaţii de interes strategic pentru societate, cu impact major pentru binele public. De aceea, statul are interesul legitim să susţină financiar activitatea partidelor." Statul fiind cine? O entitate diferita de partidele si interesele partidelor la putere? V-ati folosit de putere sa va dati pensii speciale, sinecuri, posturi prin consilii de administratie, agentii .. lista e lunga, v-ati marit din pix subventiile date partidelor...furandu-ne smechereste, cu legi votate de dv. In LEGEA nr. 334 din 17 iulie 2006 la Art 14 se prevedea: 1) Partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat, în condiţiile legii. (2) Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de ... 0,04% din veniturile prevăzute ... în bugetul de stat. care a devenit prin smecheria parlamentarilor... Art 18 Partidele politice primesc anual subvenție de la bugetul de stat, în condițiile legii. (2) Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% ... din produsul intern brut!!! Ce excrocherie.. ati schimbat "bugetul de stat" cu "..produsul intern brut" si v-ati marit de vreo 4-5 ori suvbentiile, in tara cu unul dintre cele mai mari nivele de saracie, copii care s eculca flamanzi din UE . Curat murdar.. Daca ar mai fi si rusine in doctrina partidelor.. Activitatea partidelor a fost si este controlata de baronii partidelor(dv. fiind unul dintre ei), de primarii, de consilierii aducatori de voturi, carora in schimbul voturilor trebuie sa li se "livreze, bani de la guvern, posturi, sinecuri.. De ce ii obligati pe cei carora nu le reprezentati interesele sa va finateze? Partidele au devenit cea mai profitabila afacere din Romania.. Badalau(PSD) ”Partidul ne-a făcut ce suntem astăzi fiecare dintre noi. Fără partid eram nimeni”. Niste structuri clientelare, mafiote, care in Romania se folosesc de politica si de democratie in interes de grup( privat)

+4 (4 voturi)
Iulian Arion
13.12.2021, 07:07:48

Gheorghe se vede "pe viata" politician. Incepe sa se creada suveran. Trebuie inlaturat prin vot din orice post public. E liberal. Predoiu Silviu sustine ca liberalii au cele mai multe deogari de la propriul statut. Adica: una au scris si alta au practicat. Predoiu Silviu este fost ofiter al securitatii - unchiul lui Catalin Predoiu - ministrul justitiei.

-22 (24 voturi)
is@ davide.
18.12.2021, 08:56:47

Gheorghe Falca, nu ti se-nclesteaza falca atunci cand vorbesti de democratie, tu care te dai "liberal"?! Ce ai facut tu pentru respectarea democratiei, a drepturilor si libertatilor individuale, "liberalule"?! Ce ai facut tu acolo, in Parlamentul European al rusinii, atunci cand europarlamentari patrioti precum Cristian Terhes s-au impotrivit certificatului infam si a discriminarii?! Nu esti decat o (alta) marioneta slugarnica a lui ursula von der leyer , la fel ca toti cei care votati acolo cu doua maini ce va dicteaza stapanii psihopati. Punct.

-16 (16 voturi)
Iulian Arion
13.12.2021, 06:50:42

Partidele sunt structuri parazite de tip: "grup criminal organizat": - achizitioneza autoturisme scumpe, marci exotic pentru plimbarea liderilor; - nu practica alegerea persoanelor de conducere de catre membrii filialelor, de la baza la varf; - in privinta structurarii, nu liderul este in serviciul membrilor ci membrii sunt sclavii liderului - profund antidemocratic; Solutia este democratia participativa. Partidele se vor dizolva singure prin impunerea garantarii/girarii cu averea recuperarea pagubelor create societatii de lideri prin numirie incompetentilor. De pilda la mediu, ministrul spune la tv ca UE ne impune importul de deseuri care nu pot fi reutilizabile din UK. El minte in favoarea firmelor importatoare. De fapt, conform reportajului BBC, firmele din Romania primesc o suta de euro per tona, pe care o depoziteaza si-i da foc intr-o noapte la margine Bucurestilor. Apoi vine la tv si spune ca au incins graterele cei din Crevedia! Taierile ilegale "la ras" se fac doar cu derogare de la ministrul mediului. m dat un exemplu de criminalitate oganizata. Toti ministrii au absolvit "Colegiul National de aparare" - organizat de sri. L-am vazut aseara pe fostul ofiter al securitatii Predoiu Silviu. Este cu 5 clase deasupra oricarui politruc din guvern sau parlament. Dupa ce scrie in declaratie ca a fost ofiter al securitatii, poate fi un excelent ministru. Le cunoaste tuturor activitatea infractionala.

-21 (25 voturi)
Iulian Arion
13.12.2021, 07:00:40

Mai este un fost ofiter al securitati la haur care sustine ca judeca extrem. Eu traduc prin: "Prima data ii zic de vorba buna. A doua oara il bat de-i suna apa in cap. Daca nu pleaca, il omor". Atat acesta cat si Predoiu Silviu vor sa fie ministrii. Adica sa decida discretionar. In cazul ofiterilor securitatii pusi ministrii, dupa ce scriu in declaratii ca au fot ofiteri ai securitatii, cel putin stim ca nu-i manevreaza altcineva si sunt responsabili.

-22 (24 voturi)
Modifică Setările