Băsescu, avantaj temporar la CCR

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ieri, postul de judecător CCR care revine Administraţiei Prezidenţiale, deţinut între 2004 şi 2013 de Acsinte Gaspar, propus de Ion Iliescu, a fost ocupat  de fostul şef al DNA Daniel Morar. În acest fel, tabăra Băsescu a câştigat un vot în plus.Din 29 iulie, situaţia din CCR s-ar putea echilibra. Iulia Motoc ar putea renunţa la postul de la CCR pentru a deveni judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

 Curtea Constituţională are, începând de ieri, o nouă componenţă, după numirile lui Daniel Morar, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, în locul lui Acsinte Gaşpar, Aspazia Cojocaru şi Ion Predescu. După depunerea jurământului, toţi judecătorii constituţionalişti s-au reunit în şedinţă pentru a-şi alege preşedintele. Augustin Zegrean, fostul preşedinte, a obţinut un nou mandat de trei ani, după o victorie categorică în detrimentul lui Tudorel Toader, cu şapte voturi „pentru“ şi doar două „împotrivă“.

După numire, preşedintele CCR şi-a lăudat noii colegi, inclusiv pentru că întineresc Curtea. „Este un câştig pentru toată lumea.Nu va fi mai jos Curtea decât până acum. Dar va fi mult mai tânără. Înainte aveam peste 600 de ani toţi la un loc, acum avem doar 520“, a calculat preşedintele Curţii.

Noua structură a CCR cuprinde cinci judecători nominalizaţi de Băsescu sau PDL, trei numiţi de USL şi unul de UDMR. Cu toate că USL are o majoritate de două treimi în Parlament, schimbările de ieri au adus taberei Băsescu un judecător în plus.Cum este posibil acest lucru? Curtea Constituţională (CCR) este formată din nouă judecători, cu mandate de nouă ani.

Trei dintre magistraţii CCR sunt numiţi de Senat, trei de Camera Deputaţilor şi trei de Administraţia Prezidenţială. La fiecare trei ani expiră câte trei mandate – câte unul din partea fiecărei instituţii.

Ieri, au expirat mandatele a trei judecători numiţi în 2004, când Ion Iliescu şi PSD erau la putere. Postul care revine Administraţiei Prezidenţiale, deţinut între 2004 şi 2013 de Acsinte Gaspar, propus de Ion Iliescu, a fost ocupat  de fostul şef al DNA Daniel Morar, nominalizat de Traian Băsescu. În acest fel, tabăra Băsescu a câştigat un vot în plus.

Tabăra USL a ocupat, recent, două posturi, dar în locul unor judecători nominalizaţi în 2004 de PSD. Astfel, Senatul a votat-o pe Mona Pivniceru, propusă de PNL,  ca judecător la Curtea Constituţională, după ce aceasta şi-a dat demisia din fruntea Ministerului Justiţiei. Camera Deputaţilor l-a desemnat drept judecător la Curtea Constituţională pe Valer Dorneanu, propus de PSD.

CCR DECIDE CVORUMUL LA REFERENDUM
Curtea Constituţională, în noua sa componenţă, va avea pe ordinea de zi o serie de subiecte sensibile. Este vorba de statutul parlamentarilor, pe care CCR ar urma să se pronunţe în şedinţa din 18 iunie. În 26 iunie, Curtea ar urma să judece o contestaţie a PDL referitoare la Legea referendumului.

Actul normativ prevede reducerea cvorumului la referendum de la 50% la 30%. Legea a fost votată de majoritatea USL din Parlament şi este extrem de importantă în tentativa alianţei de a schimba Constituţia. Experienţa referendumurilor anterioare arată că pragul de 50% este greu de atins. În 2003, la ultima modificare a Constituţiei, pentru atingerea acestui prag a fost nevoie de două zile. Anul trecut, referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu a eşuat tocmai din cauza lipsei de cvorum.

DIN IULIE, DIN NOU EGALITATE
Din 29 iulie, situaţia din CCR s-ar putea echilibra. Iulia Motoc ar putea renunţa la postul de la CCR pentru a deveni judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), afirmă surse din cadrul CCR.  Iulia Motoc a fost numită, în 2010, de Senat, la propunerea PDL, partid care în momentul respectiv deţinea majoritatea parlamentară. Acum, PDL ar pierde un post, pentru că USL are, în Senat, o majoritate largă şi îşi va impune, fără probleme, candidatul.

În acest fel, CCR ar reveni la situaţia valabilă până ieri: din cei nouă judecători, patru ar reprezenta USL, patru ar fi numiţi de Traian Băsescu sau de PDL, iar unul ar aparţine UDMR. Practic, votul decisiv va reveni judecătorului propus de UDMR, Valentin Zoltan Puskas. 

Nu va fi mai jos Curtea decât până acum. Dar va fi mult mai tânără. Înainte aveam peste 600 de ani toţi la un loc, acum avem doar 520 Augustin Zegrean, preşedinte Curtea Constituţională
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite