Bilanţul Referendumurilor post-decembriste: 7 consultări populare în ultimii 29 de ani. 5 au fost inutile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis încearcă să blocheze aslatul PSD asupra Justiţiei printr-un referendum
Klaus Iohannis încearcă să blocheze aslatul PSD asupra Justiţiei printr-un referendum

Referendumul pentru Justiţie, desfăşurat în aceeaşi zi cu europarlamentarele, va fi a opta consultare populară de după 1989: trei dintre acestea au atins cvorumul de prezenţă şi doar două au produs consecinţe juridice. În rest, la patru consultări nu au ieşit suficienţi oameni la vot.

Primul referendum organizat în România postdecembristă a avut loc la 8 decembrie 1991, când oamenii au fost chemaţi la urne pentru aprobarea unei noi Constituţii, în condiţiile în care cea veche data din 1965, pe model sovietic. Referendumul a fost validat, prezenţa fiind de 67%, pentru noua constituţie fiind înregistrare 77,3% din voturi DA.

Al doilea referendum din perioada tranziţiei a avut loc în 2003, tot pentru modificarea Constituţiei, în contextul în care România se pregătea să adere la UE. 55,7% dintre românii cu drept de vot (adică 9,93 milioane) au ieşit  la vot în cele două zile ale consultării populare organizate de Guvernul Năstase.

Primul eşec al unui referendum s-a înregistrat în mai 2007, când românii au fost chemaţi la urne pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, suspendat de majoritatea PSD-PNL-PC de atunci. Prezenţa a fost de 44,45%, pentru validare fiind necesară o prezenţă de 50% + 1 din numărul cetăţenilor cu drept de vot. Oricum, votul a fost covârşitor în favoarea lui Traian Băsescu, chiar dacă nu a fost întrunit cvorumul. A fost o primă victorie a lui Traian Băsescu, politician care câteva luni mai târziu a chemat, la rândul său, electoratul la urne. Motivul: schimbarea sistemului de alegere a parlamentarilor. Şeful statului a cerut atunci implementarea sistemului de vot uninominal. Referendumul nu a fost validat, prezenţa fiind de doar 26,51%.

La 22 noiembrie 2009, a fost organizat al cincilea referendum naţional de după 1989, românii fiind chemaţi să se pronunţe pentru parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300 de aleşi, tot la iniţiativa lui Traian Băsescu. Prezenţa la urne a fost de 50,95%, ceea ce înseamnă că referendumul a fost validat, însă pentru punerea în practicare a celor prevăzute în întrebările de la consultarea populară mai era necesar un referendum pentru modificarea Constituţiei, astfel încât Parlamentul să devină unicamral.

Mamutul USL a micşorat cvorumul din răzbunare
Tot Băsescu a fost personajul central al celui de-al şaselea referendum, în condiţiile care, în iulie 2012, USL a chemat oamenii la vot pentru demiterea preşdintelui, dar consultarea populară nu a trecut, prezenţa fiind de 46,24%. Ca urmare, tot USL, alianţă formată din PSD şi PNL, a schimbat în 2013 Legea referendumului, astfel încât pragul de prezenţă a fost coborât de la 50% la doar 30%. Cinci ani mai târziu, în toamna anului 2018, referendumul pentru familia tradiţională  nu a reuşit să atragă suficienţi oameni pentru a atinge pragul de 30%. Doar 20,96% dintre cei cu drept de vot au mers la urne, ceea ce a dus la invalidarea consultării iniţiate de Coaliţia pentru Familie.  

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite