Biro Rozalia în vizită la Fabrica de pensule

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Decizia UDMR de a rămâne la guvernare după ce MAE a atacat o iniţiativă identitară, asumată de maghiari, privind autonomia culturală, arată că tot ceea ce contează e puterea. Scandalul loveşte UDMR unde ar trebui să o doară mai tare, în nucleul dur, Secuimea. Diaspora maghiară urbană este mult prea sofisticată pentru discursul radical identitar. Semne că şi UDMR se apropie de o criză de reprezentativitate.

Secuimea e nucleul dur al Uniunii, iar pierderea voturilor în Secuime ar putea avea ca efect ieşirea UDMR din Parlament. Acesta este şi motivul pentru care puterea în Uniune s-a mutat în Secuime. Secuimea, o societate încă tradiţională, cu o istorie de lupte identitare este bazinul electoral căruia îi este destinat discursul identitar. 

Diaspora, adică conceptul care desemnează tot ce e în afara Secuimii, este mult mai cosmopolită, sofisticată şi a evoluat organic împreună cu societatea românească, chiar dacă dimensiunea identitară a rămas importantă. Dar nu atât de importantă încât să mai fie sedusă de radicalismul identitar pentru că maghiarii din marile oraşe transilvane par să fi depăşit în unele momente, cum a fost protestul Uniţi salvăm Roşia Montana, paradigma ingroup/outgroup.

A reduce întreaga maghiarime transilvană la dimensiunea identitară este un fals şi un abuz. Nu peste mulţi ani identitate va însemna pentru tinerii alegători maghiari ID.

Cultura maghiară transilvăneană din diaspora a depăşit de mult cultul lui Orban pentru Sfântul Ştefan întemeietorul, iar dacă ne gândim doar la arta plastică, la artiştii maghiari din proiectul Fabrica de pensule, nu cred, aceasta este doar o opinie personală, că sunt interesaţi de procesiunile politico-mesianice ale liderului autoritarist de la Budapesta, Orban Viktor. Cu care UDMR, pentru prima dată în istoria ei, a semnat un protocol de colaborare - asumându-şi implicit valorile ultraconservatoare ale Fidesz -  şi care va veni sâmbătă la Tuşnad să propovăduiască superioritatea maghiarilor. Or, în peregrinările  prin reţea, am întâlnit mulţi tineri maghiari care sunt mai interesaţi de provocările globale decât de dimensiunea identitară: inegalitate socială, încălzirea globală, open-source, noua feudalizare (Gaspar Miklos Tamas).

Ce oferă UDMR Diasporei maghiare? Un ministru precum Biro Rozalia, o politrucă suspectată de corupţie, cu o cultură generală aproximativă, persoana de încredere a baronului Alexandru Kiss, în virtutea unui algoritm găunos Secuime/Diaspora care l-a adus în fruntea ministerului Sănătăţii şi pe ştersul Ritli Laszlo, pentru că aşa a poftit Bihorul?

Dacă există cineva care să reprezinte mai puţin cultura maghiară transilvăneană aceasta este, cu siguranţă, Biro Rozalia. Kelemen Hunor măcar a fost cândva poet.

Dacă UDMR va rămâne, la fel ca partidele româneşti, ancorată în nucleul dur, dacă nu va reveni la principiul fondator al democraţiei participative, atunci va avea probleme de supravieţuire. Odată cu accesul şi participarea aproape neîntreruptă la putere, procesul de instituţionalizare a Uniunii – schimbarea de generaţie prin integrarea unor noi viziuni privind scopul şi organizarea UDMR, răspunsul adecvat la provocările societăţii, adaptabilitate- procesul de instituţionalizare s-a oprit. UDMR s-a transformat într-o organizaţie birocratică şi rigidă care mai devreme sau mai târziu se va confrunta cu o criză de reprezentativitate.

UDMR a fost creată să îndeplinească o funcţie particulară, dobândirea drepturilor identitare ale maghiarilor. Pe unele le-a dobândit, şi acesta este un plus major. Pe altele, doar pe hârtie, iar pe cele privind autonomia, deloc. S-ar putea însă ca într-un viitor nu prea îndepărtat funcţia aceasta să fie necesară doar pentru un număr mic de maghiari, iar organizaţia să intre într-o criză majoră şi într-un proces de moarte lentă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite