Borne de campanie: Ponta-spion şi Klaus-ghinion
0
Suspiciunea de fost colaborator al serviciilor secrete, care planează asupra lui Victor Ponta, misterul celor şase case ale lui Klaus Iohannis şi plimbarea Elenei Udrea la Paris, alături de şefa DIICOT, au mai dinamizat puţin anosta campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale.
La o privire retrospectivă, campania prezidenţială a conţinut, până la urmă, toate ingredientele indispensabile într-o bătălie cu o miză atât de mare, precum fotoliul de la Cotroceni: s-au lansat atacuri murdare spre abjecte, au apărut fotografii ce par ţinute la sertar şi s-a lăsat cu dezvăluiri ce nu au putut fi probate.
Cazul fostului ofiţer acoperit
Bomba din această campania nu a fost aruncată de un candidat, ci de preşedintele Traian Băsescu. După ce în precampanie, şeful statului ridicase la fileu suspiciunea privind existenţa unui ofiţer acoperit printre candidaţi, la jumătatea campaniei electorale, acesta a dezvăluit şi numele candidatului: Victor Ponta. „Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE“, declara şeful statului, în noaptea de 13 octombrie, la Realitatea TV.
Dezvăluirea preşedintelui a picat ca un trăsnet peste clasa politică, dar, în acelaşi timp, a fost şi bula de oxigen care a înviorat campania. Lovitura preşedintelui Băsescu a avut însă dublu efect, întrucât l-a atins şi pe candidatul independent Teodor Meleşcanu, fostul director al SIE, pe care şeful statului l-a acuzat că l-ar fi protejat pe Ponta.
La emisiunea Adevărul Live, din 28 octombrie, şeful statului a revenit asupra subiectului, subliniind că premierul nu a avut activităţi de spionaj în afara ţării, aşa cum s-a vehiculat, ci că a fost folosit în cadrul parchetului General. „În perioada 1997-2001, Ponta a fost şi procuror, şi după ce a devenit ofiţer a promovat foarte repede. Ca preşedinte, Ponta poate fi şantajat de fostul lui ofiţer de legătură. Se poate întâmpla. Preşedintele trebuie să fie un om liber de posibilitatea de şantaj. Erau lansate zvonuri că s-a dus să o supravegheze pe Carla del Ponte... Păi el era un ţângău, un ţânc, un copil. El era utilizat pentru a scăpa oameni prin Parchet, nu pentru a spiona“, a declarat Băsescu, la Adevărul Live. Ponta nu a dat nicio explicaţie cu privire la acest scandal.
O altă lovitură pentru PSD a fost şi arestarea eminenţei cenuşii a PSD, Viorel Hrebenciuc, acuzat de trafic de influenţă, şi un personaj deosebit de influent în partid. Ieşirea la iveală a unor stenograme, în care Hrebenciuc şi Şova negociau o altă lege controversată a amnistiei şi graţierii în schimbul şefiei PSD pentru cel din urmă, a atras după sine trei suspendări din partid, mai mult de faţadă (Dan Şova, Sebastian Ghiţă şi Marian Vanghelie).
Copiii, criteriu de înscriere în cursă?
La capitolul mizerii de campanie, declaraţia purtătorului de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, se încadrează perfect. La nicio săptămână de la debutul campaniei electorale, Gabi Firea se trezeşte într-o conferinţă de presă să-i reproşeze lui Klaus Iohannis că nu are copii, iar acest «defect» l-ar descalifica de la statutul de bun familist şi de candidat la Preşedinţie. Iar pentru a fi şi mai penibilă, Firea a revenit cu o completare.
„Am afirmat că voi vota un candidat care este şi părinte, pentru că eu însămi provin dintr-o familie numeroasă, am doi băieţi şi mai aştept un copil“, a declarat Firea. Klaus Iohannis explicase anterior că nu a putut avea copii, din cauza unei probleme fiziologice.
Tot la capitolul mizerii s-ar putea contabiliza şi o problemă mai veche, care i se impută tot candidatului ACL, Klaus Iohannis, şi asupra căreia a insistat tot Gabriela Firea. Cu o săptămână înainte de finalul campaniei electorale, Firea a recidivat şi a dat publicităţii o scrisoare deschisă în care le propunea românilor să se uite cu atenţie la datele legate de adopţiile internaţionale în care a fost implicat Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, la începutul anilor 90. În anul 2000, în timpul campaniei electorale pentru prima candidatură la Primăria Sibiu, edilul a explicat implicaţia familiei sale în acest caz. „Nici soţia, nici eu nu am intermediat adopţia. Recunosc faptul că s-a făcut o adopţie şi rolul pe care l-am avut, şi pe care l-a avut soţia, a fost minor. Am fost contactat de un fost coleg de facultate al soţiei, care este bucureştean, dacă am fi dispuşi, mai cu seamă soţia, care a studiat engleza, să traducă. A acceptat“, a explicat Klaus Iohannis la acea vreme.
„Ghinionul“ lui Iohannis
Una dintre temele preferate de atac ale contracandidaţilor la adresa lui Klaus Iohannis au fost cele şase case pe care edilul le deţine. Rugat într-o dezbatere la Gândul Live să se pună în poziţia unui profesor care a muncit o viaţă, dar care nu a reuşit să-şi cumpere prin muncă cinstită şase case, Iohannis a răspuns sec: „Ghinion“.
Pozele din Paris
Joi, în penultima zi de campanie, a mai picat o ştire-bombă . Candidatul PMP, Elena Udrea, a fost surprinsă în câteva fotografii alături de procurorul-şef al DIICOT, Alina Bica, şi de Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii şi apropiată liderului PMP. Cele trei au fost fotografiate la Paris, în luna februarie a acestui an, plimbându-se şi mergând la cumpărături. Imaginile au fost publicate pe un blog anonim, lansat chiar joi, în plină campanie electorală, şi şters imediat.
La câteva ore de la apariţia fotografiilor, Elena Udrea a explicat că a fost victima unui filaj al serviciilor secrete. „Pe Alina Bica o cunosc de cinci ani. Avem o relaţie de amiciţie. Prezenţa la Paris era justificată că mergea la o întâlnire la Haga. Întâmplător, în acel weekend, trei femei erau la Paris şi au fost fotografiate în mod profesionist. A fost un filaj al serviciilor care, pe banii statului, au stat după noi şi ne-au filat 48 de ore“, a explicat Udrea, subliniind în acelaşi timp că nu se va retrage din cursa pentru Cotroceni.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
