Politică

articolul anterior articolul urmator

Bruxelles, 20 februarie, summit special al liderilor europeni. Se va ajunge la un acord privind viitorul buget al Uniunii Europene?

0
13 Feb 2020 19:19:26
Marius Tudor
Ursula von der Leyen FOTO EPA EFE
Ursula von der Leyen FOTO EPA EFE

Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 a fost dezbătut miercuri, 12 februarie, în sesiunea plenară de la Strasbourg. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acceptă doar un buget cu o alocare financiară de cel puţin 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Uniunea Europeană se află într-un moment de răscruce, se confruntă cu numeroase provocări. Tranziţiile din punct de vedere climatic şi digital sunt două dintre cele mai urgente. Este necesar să se ia măsuri. Prin urmare, în luarea deciziilor cu privire la cadrul financiar multianual 2021-2027, liderii europeni pot alege să-şi dea mâna sau să îşi menţină standardele ambiţioase.

O decizie cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene trebuie luată cât mai curând posibil. În ceea ce o priveşte pe von der Leyen, Comisia doreşte să meargă mai departe. Pactul Verde a fost deja lansat, iar multe alte strategii, planuri şi programe noi sau actualizate se află în aşteptare. Nu este în interesul nimănui ca lansarea acestora, programată să aibă loc în ianuarie 2021, să fie încetinită sau chiar amânată. O decizie cu privire la următorul cadru financiar în cadrul Consiliului European din 20 februarie ar fi oportună. Cu toate acestea, o întârziere suplimentară în procesul de luare a deciziilor ar însemna probleme reale.

În cele din urmă, dar cu siguranţă nu în ultimul rând, ambiţiile liderilor europeni nu înseamnă compromiterea ponderii alocate domeniilor orientate spre viitor, cum ar fi cercetarea, inovarea şi educaţia. Aceste domenii joacă un rol vital pentru ca orice societate să facă faţă provocărilor şi oportunităţilor secolului 21. Abordarea lor corectă necesită creşterea investiţiilor în cercetare, inovare şi educaţie la nivel european.

Colaborarea transfrontalieră, programele de mobilitate şi concurenţa paneuropeană pentru excelenţă, sprijinite de programe europene precum Horizon Europe şi Erasmus, sunt esenţiale pentru construirea unei societăţi prospere şi pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Orice compromis ar trebui, prin urmare, să evite reducerea bugetului propus pentru aceste programe. Dimpotrivă, în orice caz, bugetele ar trebui majorate.

Dezbaterea de miercuri din Parlamentul European cu privire la noul cadru financiar multianual, întâmpină summitul special al UE. Cei mai mulţi eurodeputaţi au insistat să spună că o finanţare suficientă este esenţială pentru realizarea unor obiective comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, transformarea digitală şi ecologică, abordarea consecinţelor sociale ale celor din urmă şi sprijinirea în continuare a regiunilor şi oraşelor, a fermierilor, a tinerilor, a cercetătorilor sau a antreprenorilor. Unii dintre eurodeputaţi au susţinut că este necesar ca anumite politici ale UE să fie evaluate mai în detaliu şi că este nevoie de mai multă disciplină în ceea ce priveşte cheltuielile.

Scurt istoric

La 2 mai 2018, Comisia a publicat pachetul legislativ care cuprinde propuneri privind noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Cadrul stabileşte limitele anuale ale angajamentelor UE în diferite domenii de politică publică şi plăţile anuale globale.

Propunerea iniţială a Comisiei pentru 2021-2027 se ridica la 1.134.583 de milioane de euro. Creşterile erau cele mai vizibile în domeniul cercetării şi inovării, al sprijinului pentru investiţii, al migraţiei şi al gestionării frontierelor, precum şi al securităţii şi apărării. Reducerile au fost propuse în principal în ceea ce priveşte politica de coeziune (-10%) şi politica agricolă comună a UE (-15%). În plus, noul regulament privind cadrul propus, oferă temeiul juridic pentru un set sau instrumente bugetare speciale în afara plafoanelor cadrului, concepute pentru a oferi flexibilitate în întocmirea bugetului UE, cum ar fi instrumentul de flexibilitate (1 miliard de euro pe an), rezerva pentru ajutoare de urgenţă (extinsă la ţările UE, 600 de milioane de euro pe an), fondul de solidaritate al Uniunii Europene (600 de milioane de euro pe an), instrumentul financiar european pentru pace (o nouă facilitate bugetară suplimentară pentru cadrul financiar multianual) pentru finanţarea operaţiunilor din cadrul politicii de securitate şi apărare comune a UE şi alte operaţiuni internaţionale, precum şi pentru a forma şi a sprijini forţele armate ale ţărilor terţe în operaţiunile de menţinere a păcii.

La 14 martie 2018, Parlamentul European şi-a prezentat aşteptările cu privire la bugetul UE post-2020. Acestea au fost confirmate într-o rezoluţie din 30 mai 2018 şi au fost detaliate într-un raport intermediar privind pachetul cadrului financiar multianual, votat la 14 noiembrie 2018. Parlamentul a estimat că, pentru a finanţa noi priorităţi, bugetul ar trebui să crească la 1.324.089 de milioane de euro, această propunere fiind cu 16,7% mai mare decât propunerea Comisiei Europene.

În plus, în conformitate cu raportul Parlamentului, contribuţia UE la realizarea obiectivelor climatice ar trebui să fie stabilită la un nivel minim de 25 % din cheltuielile aferente cadrului în perioada 2021-2027 şi de 30 % cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027.

Parlament European a adoptat o rezoluţie (10 octombrie 2019) în care a confirmat şi actualizat mandatul de negociere privind veniturile şi cheltuielile din cadrul financiar multianual şi a solicitat demararea imediată a negocierilor interinstituţionale, astfel încât să răspundă aşteptărilor cetăţenilor. Noua Comisie Europeană, condusă în prezent de Ursula von der Leyen, a prezentat priorităţile sale politice pentru viitoarea legislatură, unele dintre noile iniţiative necesitând cheltuieli mai mari din partea UE şi ajustări ale propunerii iniţiale elaborate de Comisia Juncker.

Propunerile au fost, de asemenea, examinate de către Consiliu. Discuţiile din cadrul preşedinţiilor succesive din 2018 şi 2019 (austriacă, română şi finlandeză) arată că diferenţele de opinie cu privire la multe aspecte sensibile, rămân semnificative. De exemplu, există în continuare opinii contrare în ceea ce priveşte dimensiunea globală a cadrului (un grup de ţări insistă asupra limitării bugetului la 1 % din venitul naţional brut al statelor membre UE), sau introducerea mecanismului de protecţie a bugetului UE în raport cu deficienţele statului de drept.

În decembrie 2019, preşedinţia finlandeză a prezentat un cadru de negociere revizuit şi a propus ca bugetul Uniunii Europene să fie stabilit la 1.087 de miliarde de euro (cu aproape 48 de miliarde de euro mai puţin decât propunerea Comisiei). La 12 decembrie 2019, şefii de state şi de guverne reuniţi în cadrul Consiliului European nu au ajuns la un acord cu privire la viitorul cadru financiar multianual şi au solicitat preşedintelui Charles Michel să continue negocierile.

Summitul liderilor europeni din 20 februarie 2020 ar putea fi începutul încheierii negocierilor cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii