Bumerangul strategiilor bazate pe sondaje

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine campanie PSD-UNPR-PC

Se scriu tone de analize despre strategia de campanie a PSD şi a candidatului la preşedinţie Victor Ponta care apasă pe cartea ortodoxiei şi românismului încă de la lansarea în cursa spre Cotroceni. S-au făcut studii, s-au construit ştiri strâmbe, s-a pornit furtuna naţionalistă şi religioasă care – speră strategii partidului socialist – îl va mătura pe Klaus Iohannis din topul încrederii încă înainte să îşi anunţe candidatura.

Studiile şi analizele nu spun însă totul mai ales în chestiunile sensibile. O vorbă a sociologilor este că sondajele sunt ca şi costumul de baie. Arată aproape totul dar ascund ce e mai important. Aşa au intrat în faliment multe ziare, din cauza studiilor care întrebau populaţia ce-ar vrea să citească.

Mereu, în concluziile analizelor reieşea că oamenii vor investigaţii şi ştiri externe dar când mergeau la tarabă cumpărau ziare care afişau pe prima pagină drame umane şi ştiri „sexy“. Nimeni, în nici un sondaj, nu spunea că ar vrea să vadă într-un ziar fete dezbrăcate dar la chioşc fix asta cumpărau. S-au fript mulţi editori cu acest tip de cercetări până când au găsit amestecul perfect de ştiri care să le vândă publicaţiile, dar nu urmând cercetările ci având încredere în „nasul“ jurnalistic.

Mai există un exemplu, destul de recent, al maselor care una zic şi alta „votează“. În extrem de multe sondaje reieşea simpatia enormă a românilor pentru canalele de televiziune ale Discovery. Întrebaţi la ce se uită când deschid televizorul „90% din respondenţi au zis că se uită zilnic la televizor, iar 43% dintre ei urmăresc zilnic Discovery Channel, în timp ce majoritatea (90%) urmăresc Discovery Channel cel puţin o dată pe săptămână“. Însă când priveai cifrele de audienţă aveai revelaţia că doar vreo 10-15.000 de persoane urmăreau, constant, canalele Discovery. Când RCS-RDS le-a scos din grilă „protestele“ au fost firave şi de neînţeles pentru cei care luau de bune studiile. 

În acelaşi mod s-ar putea ca oamenii, întrebaţi direct dacă ar vota un „neamţ“ sau un „român“, un „ortodox“ sau un „protestant“, să spună ceea ce cred ei că ar vrea să audă întrebătorul şi nu ceea ce gândesc. De ruşine, pentru a fi „în trend“ sau doar pentru că aşa „dă bine“. Există o ipocrizie a celor care răspund la chestionare aşa cum ipocrizie există şi la nivelul celor care le pun în practică în campaniile electorale. 

Tweets by @Liviuiolu

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite