Politică

articolul anterior articolul urmator

Campania electorală a Bisericii – recomandare de prim-ministru

61
7 Mar 2015 22:00:22
Teodor Răileanu-Olariu

Am avut supriza să găsesc în spaţiul public una dintre cele mai profesioniste şi mai eficiente campanii de tip electoral din ultimii ani! BOR a făcut la modul cel mai serios campanie electorală pentru o miză minoră în sine. Dar vom analiza în rândurile care urmează atât tehnicile de comunicare cât şi potenţiala miză şi motivaţie pentru desfăşurarea fără precedent a forţelor comunicaţionale bisericeşti.

Am evitat să intru în dezbaterea publică vizavi de orele de religie din şcoala românească tocmai pentru a nu fi acuzat de influenţarea uneia sau alteia dintre părţi. Mai mult, observarea întregii bătălii a avut avantajul unui spectacol de un profesionalism aparte. Am privit Biserica Ortodoxă Română (BOR) doar ca instituţie şi entitate organizaţională şi nu ca simbol religios pentru a nu amesteca lucrurile Dumnezeieşti în treburile omeneşti. Mai precis, credinţa nu am amestecat-o cu şcoala.

Aş începe cu câteva clarificări. Consider că întreaga dezbatere din jurul orelor de religie s-a desfăşurat pornind de la false probleme. Nimeni nu interzicea orele de religie în şcoală. Era vorba, la urma urmei, doar de o chestiune metodologică. Până acum cine nu voia ca al lui copil să participe la orele de religie, trebuia să facă o cerere ca să nu participe. Acum, cine vrea trebuie să facă o cerere ca să participe. Ce mare tragedie, nu? De ce a reacţionat BOR atât de „violent” la o chestiune procedurală? Pentru că dacă religia este opţional obligatoriu, atunci toţi suntem ortodocşi; în cazul cererii, însă, exista riscul ca doar o parte (potenţial redusă ca număr) din populaţie să îşi dorească religia la şcoală. Iar aceasta, pentru orgoliul şi prestigiul în scădere al BOR era de neconceput. Spun că „era” pentru că acum au câştigat: suntem toţi creştini ortodocşi, 90 la sută dintre părinţi au optat pentru ca religia să le fie predată copiilor lor.

Dar cum de a câştigat BOR această bătălie de imagine şi prestigiu?

Pentru că vocile părinţilor care doreau o educaţie modernă pentru copiii lor păreau a fi numeroase. De aici încep felicitările pentru strategii de PR politic care au lucrat pentru Biserica Ortodoxă Română.

În primul rând, vorbim despre fundamentul dezbaterii, al problematicii. Nefiind o miză reală, ci una de prestigiu, era important ca centrul de greutate al discuţiilor pro sau contra să fie schimbat. „Nu ne luptăm pentru depunerea sau nu a unei simple cereri! Este vorba despre însăşi esenţa creştinătăţii milenare a poporului român, sufletul lui, al copiilor care pot fi dezorientaţi într-o lume fără Dumnezeu” şi aşa mai departe. Nu comentez retorica BOR, doar constat deturnarea problematicii în discuţie. Tema centrală a devenit astfel „interzicerea religiei în şcoli”, capcană în care au picat chiar oameni instruiţi. S-a încercat intenţionat şi chiar s-a ajuns ca la nivelul subconştientului colectiv să fie indusă ideea de pericol, de ameninţare personală, sufletească şi de neam. Ştim cu toţii, cea mai eficientă modalitate de controlare a maselor este frica de un inamic comun (intern sau extern, interior sau exterior individului).

În al doilea rând, conducerea BOR a constatat că prezenţa oamenilor la slujba de duminică nu este suficientă pentru controlarea spaţiului public, mediatic. Mai ales că, la nivel psihologic individual, trăirea religioasă, supusă din biserică nu se propagă suficient la nivelul traiului cotidian. La fel şi influenţa administrativă a bisericii. Prin urmare, am ajuns să înregistrăm un pas major în modernizarea Bisericii din România, din păcate doar la nivel de comunicare publică. 

Implicarea TVR şi a radioului public în activităţi de propagandă, fie ea şi bisericească, o consider condamnabilă şi ar trebui să fie subiectul unei dezbateri separate.

Presa scrisă, radioul şi televiziunile au fost invadate de reclame, filme trase profesional apelând la personalităţi publice (actori, cântareţi moderni, profesori) care să spună părinţilor cât de important e să îşi ducă copiii la şcoală pentru religie. O mică notă aici: alegerea simbolurilor de autoritate publică care să vorbească în reclame trădează apelarea feţelor bisericeşti la firme de PR lumeşti, fiindcă alegerea s-a făcut strict pe considerente de notorietate în grupul ţintă (părinţi de copii şcolari, 27-45 ani) şi nu pe coerenţă cu imaginea şi rolul bisericii în societate. Consider că efectul scontat nu a fost atins de aceste filmuleţe. Implicarea TVR şi a radioului public în activităţi de propagandă, fie ea şi bisericească, o consider condamnabilă şi ar trebui să fie subiectul unei dezbateri separate.

Un aspect demn de menţionat este prezenţa şi impunerea de către BOR a dezbaterii (false) în reţelele de socializare. Nu doar prin mesaje directe, transparente şi nemediate, dar şi prin mesaje conexe, indirecte şi mediate de vectori de propagare.

În al treilea rând, BOR s-a folosit de influenţa enormă pe care o are asupra politicului şi, prin intermediul acestuia, asupra Statului Român în ansamblu. Nu există politican care să îşi imagineze că ar putea câştiga orice fel de alegeri fără sprijinul preoţimii. Este irelevant faptul că politica şi biserica sunt asociate forţat, fără ecou categoric în rândul electoratului. Interesul de influenţă al BOR este ca politicienii să creadă ca menţionarea unui nume de candidat la slujba de duminică nu doar duce la notorietate, ci se transformă în voturi. Şi aceasta, alături de frica de „cuvânt contra” de la preot, face ca politicienii să fie din ce în ce mai sensibili la o biserică a cărei cotă de încredere tot scade în rândul populaţiei. Şi din cauza acestui amestec contra naturii.

Reluând, influenţa asupra Statului a condus la manipularea structurilor administrative în direcţia dorită de BOR. Mai concret, inspectoratele şcolare au fost centre de diseminare a „recomandării” de înscriere a copiilor la orele de religie; pe cale de consecinţă, profesorii au devenit agenţi activi de influenţă (activişti) de convingere a părinţilor. Orarul nu poate fi modificat astfel încât copilul care nu vrea religie să poată pleca acasă. „Nu avem ce să facem cu copilul dvs în timpul în care nu participă la ora de religie. Mai bine îl înscrieţi...” au fost cuvinte auzite prea des de părinţi. Care om riscă să complice viaţa copilului său nevinovat într-o luptă cu un sistem întreg? (Poate părinţii sunt prea slab organizaţi.)

Un rabin, un imam sau un pastor ar putea preda materia „religie” în vreo şcoală românească?

La final, doar câteva menţiuni: religia care se face în şcoli este dominant orientată către dogma ortodoxă, lipsind complet caracterul şi varietatea informaţională ca să se apropie măcar de rigoarea unei materii şcolare. Pentru o materie opţională, religia are o pondere covârşitoare, se predă toţi anii de şcolarizare, din clasa I până la terminarea liceului. În comparaţie, psihologia – un an, economia – un an, logica – un an. Nu se abordează celelalte religii. Profesorii trebuie „acreditaţi” de biserică şi se recomandă preoţi ortodocşi; un rabin, un imam sau un pastor ar putea preda materia „religie” în vreo şcoală românească?

Ce urmăreşte BOR prin efortul depus în această campanie „electorală“?

Doar oamenii nu părăsesc masiv biserica… Tinerii şi copiii care fac religie nu devin habotnici din ce învaţă la şcoală. Nici nu putem spune că li se spală creierele pentru că au acces la surse alternative de informare extrem de variate. Atunci? Putere, influenta asupra Statului. Nu zic şantaj, dar procentul de reuşită al campaniei este o demonstraţie de forţă în faţa autorităţilor, iar influenţa duce la bani.

Pentru modul în care BOR a condus şi câştigat această campanie, Mitropolitul şi echipa sa se califică din plin pentru în eşalonul principal al politicii româneşti. Pentru modul în care BOR a făcut profit financiar (necuantificat de autorităţile Statului) de ordinul a peste 200 milioane de euro doar anul trecut, Mitropolitul Daniel şi echipa sa se califică pentru un post de ministru. Adăugând şi gestionarea atâtor firme ale BOR, de la tipografii şi instituţii media, până la turism, agricultură şi meşteşugărie, Prea Fericitul Daniel se califică chiar pentru funcţia de Prim-Ministru, cu program de centru dreapta.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

61 Comentarii

Paun Al
7.03.2015, 22:55:22

BOR a folosit toate metodele actuale de marketind , de propaganda , de intimidare , de cointeresare pentru a-si realiza scopul. In shimb BOR , pe enoriasi ,cand au probleme practice similare , ce tin de viata , de sanatatea . de veniturile lor ... ii indeaman sa se roage lui Dumnezeu , sa sarute moaste .... sa faca donatii bisericii . Am vazut pe viu o demonstarie practica a contradictiei dintre "ce face popa " , cand are o problema de rezolvat si ce ii indemna pe "popa " pe enoriasi sa faca... cand enoriasii au probleme de viata , de existenta .... Ei , organizati ca grup de interese , activ ,bataios , folosind metodele moderne de marketing ... In schimb pe enoriasi ii indoctrineasa la "ascultare , la pasivitate ( e voia Donului , sau nebanuite sunt caile Domnului ), la rugaciune , la sarutat de moaste si la "donatii bisericii .

+9 (17 voturi)
Utilizator Adevărul
7.03.2015, 23:23:24

Comentariu considerat abuziv.

Zori Dezeama
8.03.2015, 02:05:13

Autorul articolului nu cunoaste absolut deloc despre ce scrie. Iata intrebare in articol: "un rabin, un imam sau un pastor ar putea preda materia „religie” în vreo şcoală românească?" Raspunsul e stiut si de copiii de clasa zero: DA. Rabinul preda orele pentru copiii inscrisi la cultul mozaic etc. Nu se preda doar ortodoxie la orele de religie. Recomand sa scrieti despre fotbal, e mai simplu, ne pricepem toti.

-5 (21 voturi)
Zori Dezeama
8.03.2015, 02:12:49

Va intrebati "Ce urmăreşte BOR prin efortul depus în această campanie „electorală”? Putere, influenta asupra Statului." Inainte de asta, va voi lamuri ca BOR nu este altceva decat multimea oamenilor ce o formeaza. Daca 90% dintre romani sunt crestini si acestia vor, asa cum concluzionati, putere asupra Statului, atunci sunt de acord cu dumneavoastra. 90% dintre romani vor sa aiba putere in Statul din care fac parte. E ceva rau in asta?

-7 (19 voturi)
Utilizator Adevărul
8.03.2015, 04:56:45

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (61)

Modifică Setările