Care sunt provocările votului prin corespondenţă

Votul prin corespondenţă, o promisiune restantă a partidelor FOTO Wikimedia.org

Societatea civilă, dar şi preşedintele Klaus Iohannis vor introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora. Instituţiile abilitate iau în calcul testarea votului alternativ înainte de alegerile locale de anul viitor. Marele risc rămâne posibilitatea de fraudare

Deşi Parlamentul a intrat în vacanţă şi a lăsat restant votul pentru românii din diaspora, un grup de 15 ONG-uri reunite sub denumirea de „Politică fără Bariere“ a organizat, ieri, o dezbatere menită să găsească cea mai bună soluţie pentru a asigura votul românilor din străinătate.

Participanţii au încercat să prevadă problemele pe care le-ar putea întâmpina statul în implementarea sistemului de vot prin corespondenţă, soluţia spre care tinde Parlamentul ca alternativă la votul tradiţional. Din mediul politic au participat deputatul PNL, Mihai Voicu, preşedintele Comisiei care se ocupă cu elaborarea legislaţiei electorale, şi Laurenţiu Ştefan, consilierul preşedintelui Klaus Iohannis pe probleme de analiză internă.

Mihai Voicu a susţinut cu putere varianta votului prin corespondenţă, mai ales că acest sistem de vot se regăseşte deja într-un proiect al liberalilor depus la Parlament, deşi în sală s-au aflat şi susţinători ai votului electronic. Motivele liberalilor pentru votul prin corespondenţă stau în modele implementate deja în ţări pe care România le poate copia: Marea Britanie, Germania sau Italia.

„Sunt mai puţine ţări care au vot prin internet. Estonia este singura pe care o ştiu din UE“, a spus Voicu. Laurenţiu Ştefan a lăsat să se înţeleagă că şi preşedintele Klaus Iohannis suţine, de asemenea, proiectul PNL, care prevede introducerea votului prin corespondenţă.

Practic, românii din străinătate care vor să voteze prin corespondenţă trebuie să parcurgă următorii paşi: mai întâi să meargă la Ambasada României din statul respectiv sau la Consulat şi să opteze pentru votul prin corespondenţă. Apoi, Ambasada trimite prin Poştă, pe cheltuiala statului român, un plic cu buletinul de vot. Alegătorul bifează numele sau partidul preferat, apoi trimite plicul la Ambasadă. Dacă alegătorul se răzgândeşte şi vrea să se prezinte la urne, o poate face, cu condiţia să predea plicul cu buletinul de vot trimis prin Poştă.

Punctele slabe

Una dintre hibele votului prin corespondenţă este posibilitatea ridicată de fraudă electorală şi încălcarea confidenţialităţii votului. „Nu vreau să credeţi că sunt împotriva votului prin corespondenţă, dar vreau să ştim care sunt riscurile. Măsurile de vot alternativ nu asigură securitatea votului. Nu este garantat că, dacă plicul a venit pe numele tău, o să votezi chiar tu sau un alt membru al familiei. Nimeni nu menţionează ce s-a întâmplat la alegerile din Marea Britanie, unde s-au dat imagini în care se tranzacţionau voturile. Cineva le dădea o sumă de bani şi trimitea plicurile în numele lor“, a arătat Marian Muhuleţ, director în cadrul Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

Pentru responsabilizarea alegătorilor, liberalii propun o măsură coercitivă: alegătorii să fie obligaţi să completeze o declaraţie pe propria răspundere în momentul în care optezi pentru votul prin corespondenţă. „Trebuie să pornim de la ideea de responsabilitate individuală. Proiectul depus de noi prevede o declaraţie pe proprie răspundere, cum că alegătorul a votat singur, neinfluenţat. Răspunde dacă a încălcat legea. Aşa se creează o barieră psihologică în plus“, a susţinut Voicu.

Dileme etice

Propunerea liberalilor s-a izbit de reticenţa reprezentanţilor ONG-urilor. „Prezumţia de nevinovăţie este fundamentală şi de nediscutat. Nu cred că trebuie să punem alegătorii să dea o declaraţie pe propria răspundere. Este treaba instanţelor. Pui primarii înainte să candideze să dea o declaraţie că nu vor face nimic rău? “, a spus Florin Manole, activist Drepturile Omului. „Obsesia noastră de fraudare a  votului continuă. Mi se pare o barieră birocratică greoaie care dublează efortul pentru un sistem de vot“, a intervenit şi Cristi Chiscop, de la Friedrich Esert Stiftung.

Şi preşedintele Klaus Iohannis mizează pe buna-credinţă a alegătorilor. „Este o preocupare a preşedintelui Iohannis votul la distanţă. Vom rămâne atenţi şi implicaţi în acest proces. Este o promisiune făcută electoratului şi vrea să se ţină de cuvânt. Tot timpul am fost atenţi la posibilitatea de fraudă. Aş vrea să pun pe masă optimismul domnului preşedinte: hai să avem încredere în onestitatea cetăţenilor“, a fost mesajul preşedintelui, transmis de consilierul său.

Votul, testat înainte de parlamentare

Reprezentanţii ONG-urilor au fost interesaţi să afle dacă autorităţile ar fi de acord ca votul prin corespondenţă să fie testat înainte de aplicarea sa în alegerile parlamentare. Mihai Voicu şi Marian Muhuleţ au spus că proiectul poate fi pilotat la alegerile parţiale. „Cel mai util ar fi la alegeri parţiale“, a spus Muhuleţ. Numai că Guvernul Ponta nu dă semne că ar vrea să organizeze alegeri parţiale. Mihai Voicu a mai avansat şi posibilitatea unei simulări a unor alegeri, cu informarea în prealabil a cetăţenilor.

Sub presiunea timpului

Pentru ca votul prin corespondenţă să poată fi utilizat la alegerile parlamentare de anul viitor, Parlamentul trebuie să adopte proiectul în primele două luni din sesiunea parlamentară următoare. Legislaţia electorală nu poată fi modificată mai devreme cu un an de alegeri.