Caricatură de referendum în noua Constituţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisia de revizuire a Constituţiei a modificat regimul referendumului printr-o aberaţie juridico-matematică, care tradusă sună astfel: cetăţenii pot convoca organizarea unui referendum dacă strâng minimum 250.000 de semnături, dar nu mai puţin de 420.000

Comisia pentru revizuirea Constituţiei a decis ca nu doar preşedintele, ca până acum, ci şi cetăţenii să aibă dreptul de a iniţia referendumuri pentru probleme de interes naţional. Pentru aceasta, ei au decis ca numărul minim necesar de semnături pentru organizarea referendumului să fie de 250.000.

Însă pentru a asigura o dispersare uniformă a semnăturilor, au impus ulterior condiţia ca semnăturile să provină din cel puţin jumătate din numărul judeţelor plus municipiul Bucureşti, iar din fiecare judeţ să fi semnat cel puţin 20.000 de persoane. Înmulţind numărul minim de judeţe cu numărul minim de semnături din fiecare judeţ, rezultă că nu poate fi organizat referendum cu mai puţin de 420.000 de semnături.

Aceasta înseamnă că cei care vor să iniţieze un referendum şi stâng între 250.000 şi 419.999 de semnături nu vor putea niciodată să organizeze un referendum, pentru că, matematic, nu au cum să respecte ambele condiţii, ci doar pe prima.

DE UNDE PROVINE EROAREA
În actuala lege a referendumului, găsim condiţii asemănătoare, dar mult mai logice. Astfel, cetăţenii pot iniţia referendum dacă strâng 500.000 de semnături, provenind din jumătate din numărul de judeţe, cu cel puţin 20.000 de semnături din fircare judeţ.

Membrii Comisiei au vrut să reducă numărul de semnături de la 500.000 la 250.000, dar nu au sesizat în ce anomalie legislativă şi matematică se plasează dacă nu schimbă şi cifrele privind dispersia semnăturilor. Anomalia e recunoscută şi de unii membri ai Comisiei.„Cifra este orientativă. Aceste modificări au avut scopul precis de a flexibiliza procedura prin care poporul poate cere organizarea unui referendum“, susţine deputatul PSD Ioan Adam.

Surse din Comisie ne-au declarat că autorul amendamentului ar fi senatorul PSD Ioan Chelaru. Contactat de „Adevărul“, aceesta a afirmat că cifra de 500.000 era aproape imposibil de atins şi, prin urmare, s-a ales varianta înjumătăţirii ei. „Noi am constatat că nu s-a făcut o astfel de iniţiativă. Ca să aduni 500.000 de semnături este extrem de dificil. Ne-am gândit şi la posibilitatea pe care trebuie să o dai în sistem democratic celor care te-au ales. Am ales cifra de 250.000 pentru că am vrut să fie o cifră accesibilă. Asta a fost logica“, a explicat senatorul PSD Ioan Chelaru.

PRAGUL DE VALABILITATE, REDUS
Un alt amendament, propus tot de grupul PSD, introducea în Constituţie condiţia valabilităţii unui referendum în funcţie de prezenţa la urne a cel puţin o treime din alegători. Însă, în urma dezbaterilor, amendamentul a fost reformulat, iar numărul minim al persoanelor, care trebuie să se prezinte la urne pentru ca un referendum sã fie declarat valabil, a fost redus de la o treime la 30%.

Amendamentul, votat cu 16 voturi pentru şi cinci voturi împotrivă, are următorul conţinut: „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale“. De asemenea, s-a statuat că „Organizarea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi“. 

Am ales cifra de 250.000 pentru că am vrut să fie o cifră accesibilă. Asta a fost logica. Ioan Chelaru, senator PSD


Atribuţiile preşedintelui, ştirbite

În urma amendamentelor adoptate ieri de Comisia de revizuire a Constituţiei, şeful statului a rămas cu puteri diminuate. Mai întâi, senatorii şi deputaţii conduşi de Crin Antonescu au decis, la propunerea liberalilor, ca mandatul prezidenţial să fie redus cu un an. Astfel, în noua lege fundamentală se stipulează că „mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului“.

PREŞEDINTELE, MAI PUŢIN JUCĂTOR
La propunerea UDMR, comisia a mai adoptat un amendament prin care preşedintele ţării a rămas fără atribuţia de a cere începerea urmăririi penale a unui ministru, precum şi suspendarea din funcţie a acestuia, Legislativul primind putere exclusivă în acest sens.

Astfel, articolul 109, în noua variantă, menţionează: „Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor (…). Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere“. Parlamentarii au căutat să restrângă puterea preşedintelui şi în ceea ce priveşte desemnarea premierului.

Astfel, potrivit noilor reglementări propuse de liberalul Tudor Chiuariu, şeful statului este obligat să accepte premierul propus de partidul sau alianţa care obţine cele mai multe mandate la alegeri.
Dacă nu se reuşeşte învestirea unui guvern după această procedură, premierul trebuie desemnat din partea  partidului clasat pe al doilea loc ca număr de mandate. Dacă acest lucru nu e posibil, desemnarea premierului se face din partea unei coaliţii care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă nu se învesteşte nici aşa un guvern, Parlamentul poate fi dizolvat.

MAI RAR LA BRUXELLES
Nici pe plan extern preşedintele nu se va bucura de puteri exclusive. Comisia de revizuire a stabilit condiţiile în care şeful statului poate participa la reuniunile UE. „Preşedintele României reprezintă statul român la reuniunile UE având ca teme relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună şi modificări ale tratatelor constitutive ale UE“, va scrie, clar, în noua Constituţie. 

PIEDICI ÎN CALEA POPORULUI
Comisia de revizuire a Constituţiei a mai votat un amendament care limitează implicarea cetăţenilor în viaţa politică. Astfel, noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional. Dacă această etapă este depăşită, populaţia s-ar putea lovi de o altă barieră: chiar dacă se strâng semnăturile necesare, iniţierea unui referendum nu poate fi făcută decât cu aprobarea Parlamentului.

Băsescu nu coabitează cu Comisia de revizuire

Modificările aduse până acum legii fundamentale au stârnit un val de critici din partea lui Traian Băsescu. „Revizuirea actuală reprezintă un risc de blocare a statului. Constituţia nu dă soluţii nici pentru familie, nici pentru referendum. Nu ştim unde vrem să ajungem exact. Proiectul actual nu înseamnă simplificarea statului, ci complicarea lui“, a apreciat şeful statului. Traian Băsescu nu a uitat de referendumul din 2009 şi i-a pus în gardă pe magistraţii Curţii Constituţionale (CCR).

„În mâinile CCR va fi noua Constituţie a României. Nu preget să menţionez că în momentul de faţă Constituţia României şi-a pierdut rostul de a fi revizuită. Singurul motiv ar fi fost acela de a răspunde votului de la referendum“, a amintit Băsescu.

În replică, liberalul Crin Antonescu, a catalogat afirmaţiile preşedintelui drept „o obişnuinţă de a da mandat Curţii.“ „Dintr-o asemenea atitudine facem modificările, ca să nu mai lăsăm la bunul plac, la apucăturile preşedinţilor aceste lucruri. Băsescu vorbeşte după ureche“, a conchis Antonescu.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite