Politică

articolul anterior articolul urmator

Cazul Doina Gradea şi cazul Festivalului „Enescu“

3
21 Jun 2019 08:53:05
Mircea Morariu

Scriu de câteva luni bune despre cât de multă proastă creştere şi despre ce imensă cantitate de tupeu, obrăznicie, putere de a da cu tifla contribuabililor ce îi plătesc salariul sunt concentrate în persoana desemnată de PSD, de însuşi astăzi puşcăriaşul Dragnea Liviu Nicolae, spre a conduce Televiziunea Naţională.

Toate aceste însuşiri descalificante care, într-o Românie normală, europeană nu i-ar permite numitei Gradea Doina să fie nici măcar o oră preşedintele director general al unei instituţii investite prin legea care îi guvernează organizarea şi funcţionarea să facă educaţie şi cultură au apărut în spaţiul public acum mai bine de un an. Atunci când Dragoş Pătraru a dat publicităţii înregistrările unor convorbiri „profesionale“ şi de „creaţie“ dintre sus-numita şi un anume şi cum nu se poate mai oarecare Eduard Dârvariu, cules de pe la birourile de plasare şi oficiile de şomaj şi făcut dintr-un capriciu ori ca urmare a cine ştie cărui ordin politic director peste principalul canal al Televiziunii publice.

Nu m-ar fi interesat comportamentul huliganic al doamnei (doamnă?, brrr!, nu, nici vorbă, dar să nu provocăm prea tare spiritul recunoscut de procesomană al sus-numitei) dacă insa în chestiune ar fi fost marea profesionistă care s-a pretins că este numai şi numai fiindcă s-a învârtit pe lângă şi i-a făcut cafele fostului mogul de presă, dar şi puşcăriaş Adrian Sârbu. Să mai observăm în treacăt apetenţa pe care o are doamna Gradea pentru inşii al cărui destin se leagă de spaţiile mici. Însă din clipa în care Gradea Doina s-a dovedit un mult mai slab manager şi decât Claudiu Elwis Săftoiu, şi decât Stelian Tănase, chiar şi decât Irina Radu, atunci nu am mai putut rămâne insensibil la conduita de mahala a cuiva numit politic în fruntea unei instituţii al cărei rost este acela de a face cultura, educaţie şi divertisment.

Din cauza incapacităţii profesionale a Doinei Gradea, a faptului că principala ei preocupare a fost să răspundă comenzilor poltiice primite ba de la Dragnea, ba de la prietena ei primăriţa Capitalei, ba chiar şi de la generalul Voiculescu care îi ordonă să îl ţină pe mai departe în schemă pe Ionuţ Cristache, dar şi din pricina nepriceperii şi a oportunismului celor care o înconjoară pe pedegista atât de mult încatenată politic, de la politrucul Alexandru Sassu la deja menţionatul Dârvariu, de la Carla Tompea la Mircea Neacşa, de la Mădălina Rădulescu-Vochin la un anume Văileanu, de la Smaranda Vornicu-Shalit la penalul Cristian Zgabercea (hopa, alt personaj cu condicuţă!) care, în ciuda unei sentinţe judecătoreşti este în TVR precum era PCR odinioară, adică în toate, mai bine spus în toate afacerile urât mirositoare, audienţele s-au dus pe tobogan. Practic, în anul de graţie 2019 TVR nu mai există, are o audienţă egală cu aceea pe care ar avea-o dacă nu s-ar difuza decât mira. Cred că şi staţiile de radioficare de odinioară erau mai ascultate decât este azi urmărită Televiziunea în care tot ce mişcă este sub controlul PSD. Inclusiv prostia aferentă.

Miercuri am văzut-o pe insa Gradea Doina sfidând reprezentanţii Opoziţiei din Comisiile de cultură ale Parlamentului României. Sponsorizată moral fiind de cei din PSD care au chiulit strategic spre a-şi pune astfel la adăpost sluguţa. Care a venit la audieri însoţită de o blondă de o obrăznicie şi proastă creştere exemplare. Am aflat că ar fi nimeni alta decât şefa Serviciului juridic. Transferată de la Radio în TVR pe baza principiului cine se aseamănă se adună. Pretextând că îi este mult prea cald, că ea şi cu blondina în cauză ştiu mai bine legea şi având mai mult ca sigur mintea înfierbântată de ideea că PSD o va scăpa şi de această dată, că doar nu degeaba îi este ea servantă credincioasă, d-na Doina Gradea a adoptat o conduită care pe orice femeie normală ar determina-o ca la dezmeticire să nu mai iasă vreo câteva săptămâni bune din casă de ruşine.

Iată însă că la numai o zi după spectacolul jalnic oferit de Doina Gradea s-a aflat teribila, incredibila veste că TVR nu va transmite nimic din concertele Festivalului Enescu. Pe care TVR l-a preluat încă din 1958, de la prima lui ediţie. De ce? Fiindcă asta nu e profitabil. Aşa a edictat numita Gradea Doina. Fireşte. Aşa e. Nu se mai pot arunca un milion de euro degeaba pe fereastră, aşa cum au stat lucrurile în cazul Eurovisionului, nu mai pot merge d-na Vornicu şi dl. Zgabercea, băgătorii de seamă şi ajutoarele lor cu diurnă şi alte avantaje într-un sejur de o lună în străinătate , de unde să se întoarcă cu buzele umflate şi să nu dea la nimeni socoteală, nu se mai pot face toate matrapazlâcurile în care este expert acelaşi domn Zgabercea.

Şi pe urmă cine a fost acest Enescu? De ce să-I acordăm atâta importanţă? Nu mai bine să îl mai aducem o dată pe Gabriel Garko pentru al cărui contract încă mai au de dat explicaţii şi doamna Gradea, şi doamna Vornicu-Shalit? Enescu a fost doar un transfug pe care l-au batjocorit comuniştii, pe care pe urmă tot ei şi l-au anexat fiindcă a devenit „o afacere de stat“ şi căruia îi rezervă astăzi un tratament similar de ignorare şi urmaşii lor, pesediştii. Matei Socor, cocoţat de noul regim al steagului roşu în postul de director general al Radiodifuziunii, spunea cu voce tare că l-a gonit din instituţie pe Enescu pe vremea când acesta era încă în ţară fiindcă nu putea să îl lase să îi stea alături lui, cel care a compus atât de gloriosul Imn Republicii Populare încă şi mai glorioasă. Astăzi pe Enescu îl gonesc din TVR numita Doina Gradea şi crasul ei diletantism managerial.

Iar pesedistul Daniel Breaz, numit în absenţa oricărei competenţe dovedite în domeniu ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale, întârzie semnarea filei de buget a Festivalului. Nu de alta dar Enescu a fost un agent al Europei Libere. Nu erau oare Rapsodiile lui semnalul postului şi a emisiunii-stindard Actualitatea romînească? Or, Europa Liberă nu a fost pe placul comuniştilor şi nu este nici pe cel al pesediştilor de astăzi. Drept pentru care netransmiţând concertele Festivalului Enescu doamna Doina Gradea şi-a mai dovedit o dată ataşamentul pentru gloria şi cauza partidului. Tot înainte!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

tisaciatritativosemi
21.06.2019, 09:07:59

Comentariu considerat abuziv.

Sorin Ionascu
21.06.2019, 13:27:33

D-le Morariu, Va multumesc ca ati scris acest articol. E bine ca oamenii inca se mai implica si arata nivelul urias de neam-prostie la care s-a ajuns. Din punctul meu de vedere, fenomenul era previzibil. Dupa ce, timp de mai multe editii ale festivalului tvr si-a redus tot mai mult activitatea de difuzare/redifuzare a concertelor nu mai ramanea decat sa dispara cu totul din peisaj. Dar era cumva de asteptat - dupa atatia ani in care s-au chinuit sa fca manelizarea culturii si a poporului, nu aveau cum sa mai accepte prezenta acestui ultim bastion de arta si cultura la cel mai inalt nivel care inca mai exista in Romania. Multi ani am crezut ca lucrurile merg incet incet spre mai bine. Cu toate pacatele lui, nu putine, Festivalul Enescu a crescut semnificativ de la editie la editie, aducand mereu noi repere ale muzicii si artei mondiale in atentia romanilor. Chiar daca a devenit din ce in ce mai greu accesibil, preturile biletelor si abonamentelor atingand cifre greu suportabile, ramane inca intr-o zona rezonabila, comparativ cu alte manifestari echivalente din alte tari. Si chiar daca obtinerea biletelor si abonamentelor se face de multi ani intr-un mod cel putin dubios, iar intrarea la concerte are dimensiuni multiple (sunt convins ca si la aceasta editie voi vedea eternii blatisti intrand fara greturi si ocupand fraudulos cele mai bune locuri, inaccesibile platitorilor onesti de abonamente sau bilete), ramane in continuare un far vizibil de la mari distante in spiritualitatea noastra. Un far pe care, se pare, actualii guvernanti tot incearca sa-l stinga. Spre deosbire de Festival, spre a carui crestere s-au depus constant eforturi, TVR a trecut - dupa o etapa scurta ce promitea deschiderea spre orizonturi culturale tot mai largi - intr-o zona crepusculara, inceputa cu desfiintarea canalului TVR Cultural (nu era mare lucru de capul lui, dar era o speranta, ce a murit in frageda pruncie) cu ceva ani in urma. Sansele de recuperare morala si culturala s-au redus treptat pana la disparitia completa odata cu instaurarea regimului pesedist in 2017. Si daca aproape intotdeauna emisiunile TVR erau majoritar de un diletantism greu de egalat si prea putin interesante, acum a devenit practic de neurmarit in totaliteatea productiilor sale, exceptand cateva filme si reportaje, cele care confirma regula. Ma gandesc uneori ca Romania e un loc paradoxal cel putin in Europa, daca nu in lume. In general, televiziunile publice nu sunt concepute pentru a face scoruri mari de audienta - desi ele se obtin uneori prin calitatea produselor oferite -, ci pentru a crea un cadru mediatic de promovare a educatiei si culturii, oferind productii de inalt nivel in diferite domenii. In toate tarile exista asa ceva, in multe exista chiar canale dedicate anumitor spatii culturale, se cheltuie sume importante pentru promovarea artelor si culturii sau stiintei si educatiei. In Romania, televiziunea publica nu mai face demult asa ceva, nici macar in domeniul facil al divertismentului nu mai activeaza in mod vizibil, a ramas o mlastina de emisiuni fara sare si piper, care nu spun nimic si nu intereseaza pe nimeni, si o colectie fetida de "talk-show-uri" politice la care mai adera doar cativa ultrasi spalati pe creier. Si, desi nu agreez deloc un post tv construit de biserica, sper ca macar trinitas sa mai spele rusinea si sa faca o treaba pe care tvr nu mai e demult capabila sa o faca.

+2 (2 voturi)
Jane Doe
21.06.2019, 19:15:46

Poate că doar un singur lucru e mai grav și mai dureros decât proasta calitate a TVR și a canalelor de televiziune în general (am folosit intenționat sintagma ”canal”) și anume, nepăsarea românilor față de degradarea culturală a țării. Există câteva orașe și asociații, grupuri, care încearcă și reușesc să iasă din încercuirea non-valorilor care ne conduc și par să ne orienteze traseul spiritual. Din păcate, cred că nu exagerez dacă afirm că 80% din concetățenii noștri se complac în situația oferită. Cel mai bun exemplu a fost momentul desființării acelui post de excepție, de neînlocuit, care era TVRCultural, din păcate cvasi-necunoscut marii mase de români chiar și când exista și pentru care, să fim sinceri, nici măcar intelectualii cu panaș nu s-au frânt să-l apere. Mă doare sufletul și-acum, când îmi amintesc ciclurile de documentare de artă (wow!), emisiunile literare, inclusiv de subtilă critică literară, muzica pe genuri, de la preclasici la jazz și nu mai puțin, lecțiile de limbi străine, remarcabil de bine predate (cu excepția Francezei) și retransmise de trei ori pe zi, pentru ca toți copiii doritori să poată profita. Cred că dacă atunci s-ar fi găsit 10,000 de oameni care să iasă în stradă pentru a apăra TVRCultural, dacă națiunea asta ar fi avut 10,000 de oameni gata de sacrificii pentru a-și apăra cultura, România nu ar fi putut ajunge ce e azi, condusă de o Dăncilă et comp... N-a avut. Lucrurile merg din aproape în aproape. Sau nu merg. Încă o dovadă a nepăsării o constituie lipsa de interes a unor trusturi media cu bani, pentru achiziționarea drepturilor pentru festivalul Enescu. Cum oare doar Trinitas a făcut-o? Acest fapt spune mai mult decât orice declarații emfatice, despre calitatea reală a Protv, Digi, Antene, dincolo de parti-pris-urile politice care le despart. În același sens, aș vrea să semnalez și faptul că repetarea, în esență, a acelorași critici nu e productivă, dacă nu se oferă măcar din când în când o alternativă, la care poate că unii ar marșa bucuroși. Întotdeauna există excepții care întăresc regula, cum ar fi în cazul proastei calități a TVR în general, două-trei emisiuni exilate (bineînțeles!) pe TVR 3, printre care menționez Garantat 100%, emisiunea absolut extraordinară a lui Cătălin Ștefănescu, apoi Nocturnele Luminiței Constantinescu (ambele beneficiind și de reluări), precum și o emisiune literară care se străduiește să țină ștacheta, a lui Robert Șerban, Piper pe Limbă, difuzată o singură dată, la o oră imposibilă. Eu nu am văzut niciodată menționate aceste emisiuni, sau unele de pe alte posturi TV accesibile pe cablu (cea a lui Bunel de la Francezi, de exemplu, sau emisiunile literare nocturne de la Italieni), ca o alternativă la criticile, altfel îndreptățite ale domnului Morariu și ale altora. Intelectualii au obligația nu doar de a critica la nesfârșit, ci și de a oferi o invitație concretă, la fel de viguros și autoritar repetată, la alternative pentru prostul gust.

+2 (2 voturi)