CCR aruncă în aer mandatele aleşilor locali. „Riscăm să nu avem primari până în toamnă”. Data alegerilor va fi stabilită de PSD

Parlamentul trebuie să adopte cel târziu săptămâna viitoare o lege care să prelungească mandatele primarilor, în caz contrar autorităţilor locale vor intra în ”vid de autoritate”. Altfel spus, până în toamnă vom avea primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene doar pe hârtie, fără putere juridică. Atât prelungirea mandatelor cât şi data alegerilor locale vor fi stabilite de PSD. Guvernul Orban va fi spectator

Curtea Constituţională (CCR) a respins ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul Orban a prelungit cu şase luni mandatele aleşilor locali: primari, consilieri locali, preşedinţi de Consilii Judeţene şi consilieri judeţeni. Executivul a recurs la varianta ordonanţei de urgenţă (care are putere de lege) silit de coronavrius. Însă CCR susţine că drepturile electorale nu pot fi reglementate prin OUG, ci doar prin lege organică – adoptată cu o majoritate de 50% plus 1 din numărul total al senatorilor şi deputaţilor. De altfel, Codul Administrativ prevede că „mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav”. Pandemia se încadrează la sinistru deosebit de grav.

Aşadar, Guvernul Orban iese din joc. Parlamentul, dominat de majoritatea PSD, va hotârî soarta aleşilor locali. Problema e timpul. Codul Administrativ stipulează că mandatul primarului e de 4 ani, majoritatea începând în a doua parte a lunii iunie 2016. Spre exemplu, Gabriela Firea a depus jurământul pe 23 iunie. Alţi edili, mai repede.  „Decizia CCR e o nebunie. Practic, în doar 17 zile încetează toate mandatele aleşilor locali”, a reacţionat vicepremierul Raluca Turcan.

Prin urmare, e nevoie de o lege care să intre în vigoare până la mijlocul lunii iunie, în caz contrar vom avea ”vid de autoritate”, după cum susţin surse din CCR pentru Adevărul. „Practic, nu vom mai avea primari, consilii locale sau consilii judeţene, pentru că nu vor mai avea putere juridică. Funcţiile vor fi doar decorative. E nevoie de o lege adoptată rapid care să rezolve situaţia”, susţin sursele citate.

În mod normal, e nevoie de o săptămână ca o lege iniţiată  în regim de urgenţă să fie adoptată de Parlament, apoi să fie promulgată de preşedinte şi, în final, să fie publicată în Monitorul Oficial. Teoretic, dacă Parlamentul începe dezbatarea săptămâna viitoare, până pe 17 iunie legea poate intra în vigoare. Cu o condiţie: să nu fie contestată la CCR. Altfel spus, să existe consens între PSD şi PNL. ”Tocmai aici e problema. PSD vrea ca Parlamentul să stabilească data alegerilor, în timp ce noi suntem de părere că e atributul guvernului. Niciodată data alegerilor - fie ele locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale - nu a fost stabilită de Parlament, ci de guvern, prin hotărâre. Susţinem normalitatea”, au explicat surse din conducerea PNL pentru Adevărul.

Însă CCR a decis deja cine stabileşte data alegerilor, chiar dacă formularea e voalată. ”Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern”, se arată în comunicatul Curţii la decizia de miercuri. Deşi PNL e la guvernare, Parlamentul e dominat de majoritatea PSD-ALDE-ProRomânia (uneori UDMR). Prin urmare, PSD va stabili dacă data alegerilor locale se stabileşte prin lege (cum vrea chiar PSD) sau prin hotărâre de Guvern (cum vrea PNL). Ar fi de necrezut ca PSD să cedeze Guvernului atributul de a fixa data scrutinului. Pe scurt: PSD va hotârî când vor avea loc alegerile locale. Însă, teoretic, PNL poate contesta viitoarea lege la CCR, deşi e puţin probabil să câştige. ”PNL să vină la masa negocierilor cu toate forţele politice, nu neapărat cu PSD, şi să decidem împreună data cea mai bună, care nu pune sub nicio formă în pericol viaţa românilor”, a spus liderul PSD Marcel Ciolacu.

Care e miza disputei
Premierul Ludovic Orban şi-ar dori ca alegerile locale să aibă loc la finalul lunii septembrie, din motive sanitare şi politice. Potrivit medicilor, în octombrie-noiembrie ar putea apărea al doilea val de coronavirus, deci România ar fi forţată să intre din nou în carantină. Prin urmare, nu se va mai putea ieşi la urne în 2020. Strict politic, Guvernul preferă să organizeze alegeri locale cât mai devreme, astfel încât să scape de mulţi dintre primarii PSD. În ciuda erorilor de guvernare, liberalii conduc în sondaje cu un scor de 35%, deci pleacă favoriţi la alegeri. În plus, liderii PNL se pregătesc să mai transfere primari importanţi de la ALDE, PMP şi chiar de la PSD, astfel încât, în toamnă să obţină cel mai mare număr de aleşi locali. ”Cel mai bun moment pentru locale ar fi sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Estimarea privind valul al doilea de coronavirus e 15 octombrie – 1 noiembrie”, a  spus premierul Orban.

De cealaltă parte, majoritatea liderilor PSD nu vor ca scrutinul să aibă loc în septembrie. Social-democraţii ar prefera să împing alegerile locale cât mai aproape de data alegerilor parlamentare, astfel încât PNL să scadă şi mai mult în sondaje. În plus, PSD a calculat, pragmatic, că întoarcerea pandemiei în toamnă ar face imposibilă organizarea alegerilor locale, dar şi a alegerilor parlamentare. Prin urmare, mandatele senatorilor, deputaţilor şi primarilor ar fi prelungite până în vara anului viitor. Astfel, folosind pretextul pandemiei, PSD ar avea în continuare majoritate în Parlament pentru încă o vreme, unde va torpila toate proiectele PNL, iar pe plan local le va asigura primarilor încă un an la putere. În acest timp, pe fondul erodării PNL, social-democraţii speră să atingă din nou pragul de 30%, cel puţin.